Deşi sindicalismul în România nu prea mai inspiră încredere, greva continuă să fie cea mai bună metodă folosită de salariaţi pentru a-şi cere drepturile. Nici nu au trecut prea bine ecourile ameninţărilor feroviarilor nemulţumiţi de disponibilizările în masă sau ale sindicaliştilor BNS care anunţau un miting de proporţii în Bucureşti, că profesorii se declară pregătiţi de război. Dacă toamna trecută, cei 15.000 de dascăli au protestat pe străzile Capitalei pentru majorarea salariilor, sindicaliştii din Educaţie sînt gata să iasă în stradă pentru concedieri. După ce Executivul a stabilit reducerea numărului de personal din educaţie cu 20.000 de persoane sau îngheţarea salariilor, reprezentanţii sindicatelor au trecut la “represalii”. Preşedintele Federaţiei “Spiru Haret”, Gheorghe Isvoranu, a declarat că sindicaliştii au anunţat, ieri, Ministerul Educaţiei, că, în două zile, aşteaptă un răspuns afirmativ privind unele articole din Contractul Colectiv de Muncă, în caz contrar declanşînd conflictul de muncă şi putînd ajunge chiar la grevă generală. “Avem venituri mai mici, pentru că a crescut contribuţia la CAS şi de asemenea, a crescut şi euro, iar puterea de cumpărare a salariaţilor din învăţămînt a scăzut cu 20-25%”, a declarat Isvoranu. Reprezentanţii sindicaliştilor o acuză, de asemenea, pe Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, care a promis că va face tot posibilul ca să nu se ia “măsuri contraproductive pentru salariaţii din Educaţie”. În acelaşi timp, preşedintele Federaţiei “Alma Mater”, Răzvan Bobulescu, a declarat că măsurile propuse de Guvern nu pot fi aplicate. “În învăţămîntul superior avem 30% din locuri neocupate, deci nu avem ce reduce. În sectorul preuniversitar, vin să predea profesori care au ieşit la pensie, pentru că cei tineri nu mai vin la catedră pe salariile actuale”, a afirmat Bobulescu. De aceeaşi părere este şi preşedintele Federaţiei Sindicale Liberale din Învăţămînt (FSLI), Aurel Cornea, care a explicat că autorităţile vor să reducă bugetul din educaţie cu 811 milioane lei, prin rectificare bugetară. “S-a stabilit, la Guvern, să se facă o reducere în învăţămînt de 20.000 de persoane sau să se îngheţe salariile. Eventual, să se ajungă la un melanj între cele două. Nu vom accepta această curbă de sacrificiu, rămînem în divergenţe şi suspendăm negocierile”, a afirmat Cornea. De partea sindicaliştilor este chiar ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a afirmat că propunerile privind rectificarea bugetară afectează în mod foarte grav activitatea ministerului. “Propunerile privind rectificarea bugetară aparţin Ministerului de Finanţe şi afectează, în forma propusă, în mod foarte grav, activitatea Ministerului Educaţiei. Sistemul de învăţămînt nu poate supravieţui în condiţiile unei asemenea rectificări, lucru care este inacceptabil”, a precizat Ecaterina Andronescu.

Legea unică de salarizare, în funcţie de criteriile de performanţă

Pentru a avea o lege de salarizare unică, dascălii au propus secretarilor de stat în Ministerul Muncii stabilirea unor criterii stricte privind nivelul de pregătire, gradul de dificultate şi importanţa socială a muncii prestate. Aurel Cornea a declarat că fiecare reprezentant al sindicatelor va propune maximum cinci criterii de ierarhizare a funcţiei publice, iar în final vor fi stabilite zece criterii comune pentru toţi bugetarii. La finalul întîlnirii, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, Vasile Lincu, a subliniat necesitatea stabilirii unor criterii care să ţină cont şi de responsabilitate, creativitate, studii sau statutul special. Acesta preciza că partenerii de dialog vor lua în calcul, la elaborarea acestui act normativ, sistemele de salarizare din alte ţări europene, precum şi legile româneşti dinainte de 1990, cum este legea din 1974. Preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică “Publisind”, Emilian Marian, preciza, tot atunci, că cere guvernanţilor ca, în paralel cu discuţiile privind legea unică de salarizare, să înceapă şi negocierile pentru legea unică a sistemului de pensii.