Riscuri congenitale. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universităţii Bologna din Italia, în colaborare cu o echipă din cadrul companiei privată din New Mexico, SUA, Alzheimer-ul şi infarctul miocardic au aceeaşi bază genetică. În baza profilului genetic comun celor două patologii, va putea fi pus la punct un nou test, în măsură să indice riscurile de a dezvolta sau nu cele două boli. În cadrul studiului lor, oamenii de ştiinţă au descoperit că la 30% dintre pacienţii cu infarct şi 40% dintre bolnavii de Alzheimer este prezentă o suprapunere de riscuri congenitale. Înainte de acest studiu se cunoşteau doar gene disparate asociate celor două patologii, nefiind posibilă punerea la punct a unui test individual de risc. Acum însă s-a reuşit identificarea unui profil genetic parţial comun, care implică mai multe gene. Această descoperire permite realizarea unui test şi evaluarea unui profil, în parte specific, pentru cele două boli diferite.

Subiecţii cu grad ridicat de risc prezintă un profil genetic alcătuit din gene implicate atât în sinteza şi transportul colesterolului, cât şi în controlul inflamaţiei, două procese ce par a sta la baza ambelor dereglări. Cele două maladii sunt foarte răspândite. Alzheimer-ul, una dintre cele mai comune forme de demenţă senilă, afectează o femeie din cinci şi un bărbat din zece, până la vârsta de 85 de ani. Infarctul miocardic este una dintre principalele cauze ale morţii la nivel mondial la 12% din populaţie.

Test de sânge. O echipă de cercetători americani din cadrul Institutului Scripps Research a pus la punct o nouă tehnologie prin care s-ar putea depista boala Alzheimer cu un test sanguin, dar şi alte afecţiuni. Niciun tratament nu există împotriva bolii Alzheimer, care afectează milioane de americani. Testul reprezintă un nou demers pentru depistarea în sânge a bolii. Oamenii de ştiinţă au făcut cercetări pe şoareci care sufereau de echivalentul sclerozei în plăci şi pe rozătoare sănătoase. Au inclus apoi în teste şi şase bolnavi de Alzheimer, şase de Parkinson şi şase persoane sănătoase. Potrivit autorilor studiului, este posibil ca, într-o bună zi, asemenea teste care se bazează pe anticorpi să permită depistarea cancerelor mult mai devreme decât se întâmplă astăzi.