Potrivit unui studiu realizat de agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P), profitabilitatea băncilor româneşti se va reduce pe termen mediu, pe fondul scăderii marjelor nete de dobînzi şi influenţei altor factori. Analiştii agenţiei arată că băncile comerciale se vor confrunta cu presiuni asupra profitabilităţii pe termen mediu, în condiţiile în care Banca Naţională a României (BNR) a înăsprit politica monetară şi a impus restricţii asupra activităţii de creditare. În acelaşi timp, instituţiile de credit din România au activat în ultimii ani într-un mediu caracterizat de rate înalte ale dobînzilor şi inflaţiei, cu mult peste cele din statele Europei Centrale şi de Est. Acţiunile băncii centrale din ultimii ani au redus inflaţia, ceea ce, în parteneriat cu intensificarea concurenţei, a dus la scăderea dobînzilor, această evoluţie descurajînd avansul depozitelor bancare. Veniturile viitoare din dobînzi vor fi marcate de concurenţa care va determina majorarea dobînzilor la depozite şi scăderea ratelor la credite, trend care va fi influenţat de politica BNR de reducere a dobînzilor concomitent cu inflaţia. Profiturile băncilor vor depinde şi de cursul de schimb, în condiţiile în care volatilitatea leului afectează cîştigurile valutare şi determină creşterea riscurilor pentru creditele denominate în valută. Alte riscuri derivă din faptul că 52% din activele sistemului bancar erau denominate în valută la finele anului trecut, pe fondul creditelor importante acordate în monede străine. Analiştii agenţiei de rating subliniază că profitabilitatea băncilor româneşti a fost volatilă şi vulnerabilă la trendurile economice, fiind în creştere în ultimii ani, ca urmare a mediului economic favorabil. Profitabilitatea este însă afectată, pe lîngă reducerea marjelor de dobîndă, de necesităţile ridicate de provizionare şi creşterea cheltuielilor operaţionale. Dezvoltarea sistemului presupune găsirea de noi surse, diversificate şi sustenabile de profit, într-un mediu cu inflaţie încă ridicată, o pondere semnificativă a cîştigurilor provenind din randamentele ridicate ale titlurilor de stat, care sînt însă o sursă volatilă de venituri.

Conform statisticilor, în următorii ani va avea loc o accentuare a concurenţei, pe măsură ce instituţia de credit dominantă, Banca Comercială Română, cu o cotă de 26,3%, va beneficia de pe urma preluării de către banca austriacă Erste. S&P apreciază că au existat îmbunătăţiri în ultimii ani în cadrul de supraveghere bancară, cu mecanisme de prevenire a problemelor sistemice, dar sînt necesare noi iniţiative, în special în privinţa supravegherii şi riscului, întrucît calitatea activelor prezintă unele probleme. Astfel, deşi ponderea împrumuturilor neperformante, definite ca substandard, incerte şi în pierdere, a scăzut de la 8,7%, la 8,3% din expunerea brută pe credit, de la finele anului 2003 la sfîrşitul primului trimestru din 2006, nivelul este încă mai ridicat decît în statele cu economii similare.

În altă ordine de idei, potrivit unui raport al societăţii de brokeraj KTD Invest, media dobînzilor bancare pe termen foarte scurt (1-3 luni) a crescut uşor, abia perceptibil, pe parcursul ultimelor săptămîni, ajungînd acum la aprox. un punct procentual distanţă de dobînzile pentru depozitele cu durată de 12 luni. Un alt aspect interesant de semnalat este că, în ultima perioadă, există, de asemenea, multe exemple de bănci care, pentru depozitele cu scadenţă apropiată, plătesc o dobîndă mai mare decît cea pentru depozitele cu scadenţă îndepărtată. În concluzie, bancherii se aşteaptă ca trendul descendent al inflaţiei să continue pe termen mediu şi lung, dar sînt oarecum sceptici în ceea ce priveşte evoluţia acesteia în lunile imediat următoare. Desigur, dobînzi mai mari pe termene scurte ar putea să însemne şi că băncile respective doresc să atragă cît mai multe lichidităţi pe termen scurt din cauza unor nevoi specifice de finanţare sau creditare.