Douăsprezece parcuri naturale din opt state din spaţiul Dunării vor beneficia de protejarea biotopurilor, cu susţinerea UE, potrivit unui acord de cooperare încheiat marţi, la Viena. ”Reamintim că Dunărea este un patrimoniu comun al Europei”, a spus un purtător de cuvînt al acestei iniţiative, intitulată Danubeparks, directorul parcului natural austriac Donau-Auen, Carl Manzano.

Cel mai lung fluviu din Europa şi canal comercial major, Dunărea este ameninţată de consecinţele negative ale traficului fluvial şi ale industrializării, potrivit Danubeparks. Parcul Donau-Auen protejează 36 kilometru din Dunăre şi 9.300 de hectare. Aceste terenuri găzduiesc 800 de specii de plante, circa 100 de specii de păsări, circa 60 de specii de peşti, mamifere şi reptile. Fiecare parc natural va avea un şef de proiect care va coordona cooperarea cu parcurile partenere, cooperare finanţată mai ales prin fonduri europene, în ţările participante - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România.

Ecoturismul este un alt domeniu de cooperare avut în vedere de Danubeparks. A fost deblocat un buget de 2,8 milioane de euro pe trei ani. Numai Ucraina şi R. Moldova nu participă la acest program. Biotopul este alcătuit din factorii fără viaţă (abiotici) ai mediului. El cuprinde substratul (elementele minerale şi organice) şi factorii climatici (lumină, temperatură, umiditate şi vînt). Substratul poate fi de natură solidă (solul), lichidă (apa) şi gazoasă (atmosfera). Biotopul terestru (de exemplu, parcul) are ca substrat solul, iar biotopul acvatic (de exemplu, balta) are ca substrat masa apei şi substratul solid de pe fundul apei. Biotopul aerian are ca substrat atmosfera.