În pragul intrãrii ţãrii noastre într-una dintre cele mai importante organizaţii economice mondiale, Uniunea Europeanã, dupã zeci de ani de comunism în care românii au privit printre gardurile de sîrmã ghimpatã la bunãstarea ungurilor, polonezilor sau est-germanilor veniţi în Trabant-uri pe litoralul Mãrii Negre, învãţãmîntul autohton se pare cã a rãmas blocat tot în perioada Cortinei de Fier. Mãcinat de subfinanţãrile cronice care scot anual mii de profesori în stradã, examene naţionale cu peripeţii - de la sustragerea şi schimbarea subiectelor la mai multe probe, la acuze de scurgeri de informaţii, conflicte politice şi demiteri cu cîntec, învãţãmîntul românesc traverseazã cea mai neagrã perioadã din istoria postdecembristã, iar efectele sînt resimţite de marea masã a elevilor şi studenţilor. Dupã un început de an şcolar deziluzionat, în care nu a sprijinit în niciun fel revendicãrile salariale ale zecilor de mii de sindicalişti din învãţãmînt, dar au lansat acuzaţii grave la adresa calitãţii actului educaţional în sistemul pe care îl pãstoreşte, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii (MEdC) au pregãtit un proiect de modificare a metodologiei examenelor naţionale.

Astfel, începînd din 2007, viitorii absolvenţi ai claselor terminale vor susţine Testele Naţionale şi Bacalaureatul dupã noi reguli. Toate subiectele pentru probele scrise vor fi publicate pe site-ul MEdC, pînã la data de 15 ianuarie 2007, însã dintre acestea, în ziua aferentã susţinerii fiecãrei probe, va fi extrasã varianta de examen, dar şi baremul de corectare. Dupã scandalul supraevalurilor lucrãrilor care au fãcut obiectul contestaţiilor din aceastã varã, reprezentanţii MEdC au decis ca recorectarea acestora sã se facã la nivelul judeţului de care aparţine centrul de examen. De asemenea, candidaţii vor avea posibilitatea sã-şi vadã lucrãrile, la cerere, dupã afişarea rezultatelor finale. În situaţia lucrãrilor unde au fost acordate note iniţiale cuprinse între 4,50 şi 4,99, sau una cel puţin egalã cu 9,50, calificativul final va fi cel obţinut în urma recorectãrii. Dupã finalizarea corectãrii lucrãrilor pentru fiecare disciplinã în parte, acestea vor fi desigilate imediat pentru trecerea notelor în catalog, pentru a se evita orice urmã de suspiciune. Modificarea metodologiei urmãreşte şi aplicarea unor mãsuri disciplinare în cazul profesorilor prinşi pe picior greşit, toate cadrele didactice implicate în organizarea şi desfãşurarea examenelor naţionale semnînd cu MEdC un contract în care vor fi precizate explicit drepturile şi obligaţiile fiecãrei pãrţi. Cea mai importantã modificare adusã metodologiilor de examen se referã la eliminarea mai multor materii la Bacalaureat. Astfel, numãrul disciplinelor de examen a fost redus la probele E, de la 116 la 111, iar la proba F, de la 71 la 11. În aceste condiţii, celebrul slogan "Învãţaţi, învãţaţi, învãţaţi!", va fi valabil doar pentru profesori, mai ales cã în pofida rezultatelor bune obţinute în ultimii ani în privinţa promovabilitãţii la examenele naţionale, învãţãmîntul autohton este apreciat sub nivelul celui din UE. Totuşi, elevii trebuie sã ţinã cont de faptul cã prin aceste modificãri vor avea la dispoziţie posibilele subiecte, pentru a se putea pregãti din timp. În acelaşi timp, revizuirea programelor şcolare pentru cele douã examene înseamnã şi reducerea bibliografiei necesare, în încercarea de a preveni situaţiile de la Bacalaureat, proba de limba şi literatura românã, cînd mulţi elevi i-au tratat drept intelectuali pe Ion şi Ilie Moromete, personajele din operele lui Liviu Rebreanu şi Marin Preda.