Opinia publică - şocată, aliaţii - indignaţi: după un an, dezvăluirile privind programele Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) afectează în continuare imaginea SUA, fără a se fi pus capăt sistemului denunţat de Edward Snowden. Şi soarta sa este în continuare incertă, iar timpul se scurge repede până în luna august, când lui Snowden îi expiră dreptul de şedere temporară în Rusia. Germanul Wolfgang Kaleck, avocatul fostului consultant IT, a afirmat totuşi că s-au luat măsuri de precauţie şi a fost înaintată oficialilor ruşi o cerere de prelungire a dreptului de şedere. Avocatul nu vede niciun impediment pentru ca aceasta să nu fie aprobată. Este important ca Edward Snowden să rămână pe continentul european, mai ales că Germania a declanşat oficial o investigaţie pentru a clarifica acuzaţiile de spionare a telefonului mobil al cancelarului Merkel.

BIG BROTHER INTERNAŢIONAL Acuzat de spionaj în SUA şi refugiat apoi în Rusia, Edward Snowden a declanşat ”o furtună” la nivel mondial, după publicarea în presă a zeci de mii de documente cu privire la amploarea sistemului de monitorizare al NSA. Metadate telefonice, e-mail-uri, reţele sociale, conversaţii ale liderilor străini: nimic nu pare să fi scăpat de influenţa acestui Big Brother informatic, ale cărui mijloace au crescut înzecit după 11 septembrie 2001, în numele luptei împotriva terorismului. La un an după primele dezvăluiri apărute în cotidianul britanic ”The Guardian”, la 5 iunie 2013, detaliile continuă să apară. Duminică, publicaţia ”The New York Times” a scris, pe baza documentelor furnizate de Edward Snowden, că NSA interceptează milioane de fotografii ale utilizatorilor din întreaga lume, pentru a le folosi în programele sale de recunoaştere facială. Agenţia, care se presupune că nu acţionează decât în străinătate, vizează însă numeroşi cetăţeni americani, spre disperarea organizaţiilor din SUA pentru apărarea libertăţilor individuale şi a vieţii private.

Preşedintele Obama a recunoscut nevoia de transparenţă, admiţând că ”nu este suficient să spunem „aveţi încredere în noi, nu abuzăm de datele pe care le colectăm“”. Percepuţi ca ”furnizori” ai NSA, fiind obligaţi să îi ofere datele clienţilor lor, giganţii internetului consideră că, în acest fel, credibilitatea le este afectată, mai ales în străinătate, unde se tem că ar putea pierde numeroase pieţe. Aceştia sunt, în prezent, reticenţi în a colabora cu Guvernul. În străinătate, dezvăluirile lui Edward Snowden au surprins opinia publică. Brazilia şi Germania, şocate de interceptarea convorbirilor telefonice ale liderilor lor, Dilma Rousseff şi Angela Merkel, au fost cele mai vehemente. ”Dezvăluirile au provocat „un antiamericanism selectiv”, a afirmat fostul ministru german al Apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, în opinia căruia, un an mai târziu, neîncrederea este în continuare foarte mare. Alte ţări, precum Franţa, şi-au atenuat criticile în numele unei colaborări strânse cu serviciile secrete americane.

VREMEA SCHIMBĂRII Câteva sute de website-uri şi de organizaţii, printre care Reddit, Imgur, Mozilla, Greenpeace sau Amnesty International, promovează campania ”Don’t ask for privacy, Take it back’: Anti-NSA #ResetTheNet” pentru resetarea internetului în vederea stopării programelor de spionare. Potrivit Russia Today, pe 5 iunie, alţi internauţi, circa nouă milioane, au încercat să bombardeze Twitter, Facebook sau Tumbrl cu un gigant Thunderclap. Pe de altă parte, campania ”Fight for the Future” vrea să crească nivelul de conştientizare asupra importanţei securizării comunicaţiilor, fie pe internet, fie pe telefonul mobil. Iniţiatorii săi cer modificarea legislaţiei americane pentru a garanta cetăţenilor imunitate 100% faţă de programele de spionare.

În SUA, opinia publică îi este acum mai favorabilă ca oricând lui Edward Snowden. Într-un sondaj de opinie se arată că 80% dintre cei 1.007 americani intervievaţi sunt de părere că fostul consultant IT a avut dreptate să dea publicităţii programul de supraveghere electronică. 55% dintre americani aprobă deconspirarea informaţiilor. Studiul a fost efectuat de firma Tresorit, care asigură spaţii de stocare de informaţii de tip cloud, şi de site-ul YouGov. 82% dintre subiecţi cred că NSA le păstrează în mod ilegal informaţiile, iar 81% cred că le-a fost încălcat dreptul la intimitate şi a fost violat secretul informaţiilor personale.

aVicepreşedintele Google, David Drummond, a declarat ieri că legea de reformare a NSA în SUA nu este deloc suficientă, într-un interviu pentru postul francez de radio Le Mouv. Acest text, numit ”USA Freedom Act”, nu face altceva decât să amendeze sistemul de colectare a datelor, fără să ofere satisfacţie nici ONG-urilor şi nici Silicon Valley. Consideraţi nişte prestatori pentru NSA, deoarece sunt obligaţi să-i furnizeze datele clienţilor, giganţii în domeniul internetului apreciază că le-a fost pătată credibilitatea, în special în străinătate, unde se tem de pierderea pieţei. ”Orice am crede despre Snowden, indiferent că îl considerăm un erou sau un trădător, mulţumită lui are loc această dezbatere şi este o dezbatere esenţială”, a apreciat David Drummond, care este şi directorul juridic al Google.

Aplicaţii care urmăresc posesorii de smartphone-uri fără ca aceştia să ştie au fost utilizate în cazuri de violenţă domestică şi chiar tentative de omor, au declarat mai mulţi martori la o audiere în Senatul SUA pentru o lege care vizează interzicerea programelor de acest fel. Audierea este parte a eforturilor senatorului Al Franken de a obţine aprobarea legii care ar impune companiilor să obţină acordul utilizatorilor pentru a difuza informaţii despre locaţia posesorului unui smartphone, dispozitiv de navigaţie sau orice alt dispozitiv mobil conectat la internet. Proiectul a fost reintrodus în Senat, în acest an. Legea ar interzice aplicaţiile care urmăresc persoane fără ca acestea să ştie şi ar permite statului să confişte profiturile obţinute de companiile care le vând.

Organizaţiile companiilor cu activităţi în publicitate s-au declarat, însă, îngrijorate că legislaţia Franken este formulată prea vag şi ar putea restricţiona aplicaţii precum Google Maps, Yelp şi Weather Channel, care se folosesc de locaţia utilizatorului şi au scop comercial. Senatorul a afirmat că este dispus să ia în considerare modificări pentru a nu crea dificultăţi afacerilor care utilizează datele legal, dar a reiterat că aplicaţiile care folosesc informaţii despre locaţia unei persoane fără ca aceasta să ştie trebuie interzise. Un poliţist din Minnesota a declarat unei comisii din Senatul SUA că investighează un caz de tentativă de omor în care suspectul a instalat în secret aplicaţia Ti-Spy pe telefonul victimei. Ti-Spy poate urmări mesajele, convorbirile şi locaţia GPS. Aplicaţia, care costă 7 dolari, este destinată în principal, potrivit producătorului, părinţilor care vor să-şi monitorizeze copiii. În aproximativ o treime dintre cazurile de urmărire şi hărţuire a unei persoane, victimele au fost urmărite de agresori cu ajutorul unor dispozitive electronice, a declarat Bea Hanson, director adjunct al biroului împotriva violenţei femeilor din cadrul Departamentului de Justiţie.