Programul de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PESSP) a fost un eşec total, fiind un demers ilogic pentru care s-au cheltuit sume considerabile “pentru a nu afla nimic”, iar informaţiile adunate sînt incomplete şi contrazic datele obţinute din evaluările anterioare, a declarat ministrul Ion Bazac. PESSP s-a desfăşurat în perioada 1 iulie 2007 - 31 decembrie 2008, cu fonduri în valoare de 631.604.957 lei. “Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eşec total, de la început pînă la sfîrşit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătăţii, derulat între 2007 şi 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile şi previzibile, starea de sănătate a românilor”, a declarat dr. Ion Bazac, ministrul Sănătăţii. Concluziile au fost prezentate miercuri, în urma analizei realizate de către o comisie a MS. Aceasta a evaluat rezultatele obţinute în urma derulării PESSP. Comisia a subliniat faptul că evaluarea a fost realizată atipic, pe toată populaţia şi nu pe eşantioane reprezentative, aşa cum presupun regulile de bază ale statisticii şi standardele ştiinţifice. Ancheta MS a identificat faptul că, pentru 1,2 milioane de persoane, datele de evaluare sînt absente sau informaţiile esenţiale sînt incomplete. Pentru aproximativ 450.000 de cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultaţii şi analize fictive care nu s-au realizat, dar care au fost plătite. “Acest program este cel mai costisitor şi ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu afla nimic”, a completat ministrul. Din totalul costurilor, aproximativ 20 de milioane de euro au reprezentat cheltuieli administrative: costuri cu tipărirea taloanelor, costuri cu expedierea poştală, rambursare, introducerea şi înregistrarea persoanelor evaluate în baza de date şi altele. La acestea se mai adaugă aproximativ 10 milioane de euro pentru achiziţionarea de laptopuri pentru medicii de familie, special pentru acest program. “Cu fondurile cheltuite doar într-un an de PESSP s-ar fi putut realiza un program naţional de screening şi prevenţie pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani. Rezultatul imediat şi cuantificabil, salvarea a cîtorva mii de femei care mor datorită acestei afecţiuni. De asemenea, numai cu costurile administrative ale PESSP s-ar fi putut dota fiecare din judeţele României cu cîte două CTuri performnante sau ar fi putut fi salvaţi anual 2.000 de bolnavi cu infarct miocardic”, a mai declarat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac. De altfel, echipa care a fost numită prin ordin de ministru şi a analizat timp de patru luni rezultatele programului a concluzionat că acesta a fost un eşec încă de la început, în lipsa unui real concept metodologic. Mai mult, informaţiile colectate contrazic datele provenite din evaluările anterioare, precum şi tendinţele măsurate la nivel internaţional. Din punct de vedere ştiinţific şi statistic, evaluarea trebuia să fie realizată pe un eşantion reprezentantiv, aşa cum se întîmplă în toate ţările şi nu pe întreaga populaţie. România a realizat anchete de evaluare a stării de sănătate încă din 1957, ultima avînd loc în anul 1997 pe un eşantion reprezentativ de 14.000 de persoane. De asemenea, acest program s-a suprapus peste un altul aflat în derulare de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin care românii beneficiau deja de un set de analize gratuit pe an, costurile fiind acoperite din fondurile CNAS. Între iunie 2007 şi septembrie 2007 cele două programe au funcţionat în paralel, cu posibilitatea de a avea duble finanţări pentru aceleaşi analize. De abia după trei luni de funcţionare, conducerile MS şi CNAS au realizat acest lucru. Ministerul Sănătăţii va iniţia, din 2009, trei programe de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului de sîn şi a bolilor cardiovasculare.