196 DE PAGINI PENTRU ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR Comisia independentă pentru Protecţia Libertăţilor Civile, formată din cinci membri și însărcinată de Congresul american şi de preşedintele Barack Obama să investigheze legalitatea şi constituţionalitatea mai multor programe de monitorizare ale Agenţiei de Securitate Naţională (NSA), a ajuns la o concluzie halucinantă: programul Prism, de interceptare a comunicaţiilor pe internet din străinătate, este legal şi util în lupta împotriva terorismului. Aceasta este concluzia raportului publicat ieri, rezultatul unei anchete deschise ca urmare a dezvăluirilor lui Edward Snowden din 2013.

”COMISIA A CONCLUZIONAT CĂ STRÂNGEREA DE INFORMAŢII ÎN CADRUL PRISM ESTE CLAR AUTORIZATĂ DE LEGE”, SE ARATĂ ÎN CONCLUZIILE PRELIMINARE ALE UNUI RAPORT CARE SE ÎNTINDE PE 196 DE PAGINI.

Programul Prism le permite analiştilor de la NSA să intercepteze comunicaţiile electronice ale străinilor. Potrivit documentelor furnizate de Edward Snowden, Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype şi Yahoo! fac parte din acest program, deşi companiile au negat că au oferit acces direct la serverele lor. ”Programul s-a dovedit util în activitatea statului de combatere a terorismului, precum şi în alte domenii de informaţii”, se arată în raport, subliniind că peste un sfert din rapoartele NSA asupra terorismului internaţional conţin informaţii obţinute cu ajutorul programului respectiv. Cu toate acestea, în luna ianuarie, aceeaşi comisie a concluzionat că programul de colectare de metadate telefonice în SUA este ilegal, el vizând în mod direct americanii și declanşând o dezbatere aprinsă în SUA.

PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALŢII... Manipularea datelor şi spionarea comunicaţiilor par permise şi acoperite de lege când este vorba despre agenţiile guvernamentale, dar companiile private sunt puse la zid când se folosesc de astfel de practici în scop comercial. Pe cât de reprobabile sunt ambele tendinţe, după cum se vede, legea nu este deloc aceeaşi pentru toţi. Autoritatea britanică pentru protecţia datelor (ICO) a declanşat o anchetă pentru a determina dacă Facebook a încălcat legislaţia în vigoare în cadrul experimentului său prin care a manipulat emoţiile resimţite de aproape 700.000 dintre utilizatorii săi. Totodată, publicaţia ”Financial Times” a titrat că în această anchetă va fi implicată şi autoritatea responsabilă cu protecţia datelor din Irlanda, întrucât sediul european central al reţelei Facebook se află la Dublin.

Săptămâna trecută a fost făcută publică informaţia că reţeaua de socializare Facebook a manipulat emoţional circa 700.000 dintre utilizatorii săi, în cadrul unui experiment secret, în urma căruia a descoperit că stările de fericire şi de tristeţe sunt contagioase, putând fi transmise de la un internaut la altul. Experimentul, care nu a beneficiat de consimţământul utilizatorilor, a provocat un val de critici în rândul acestora, din cauza încălcării vieţii private şi a unor principii de natură etică. La rândul lor, reprezentanţii Facebook au declarat că reţeaua de socializare va lua măsuri pentru îmbunătăţirea procedurilor sale, astfel încât să prevină astfel de reacţii.

ETICĂ TERFELITĂ Conform independent.co.uk, timp de o săptămână, în anul 2012, Facebook a manipulat secţiunea în care sunt prezentate noutăţile publicate de internauţi de la aproape 700.000 de utilizatori, pentru ca acestea să pară mai fericite sau mai triste decât erau în mod obişnuit. După încheierea experimentului, cercetătorii au aflat că utilizatorii tind să publice comentarii pozitive sau negative, în corelaţie cu orientarea care a fost dată news feed-ului lor. Studii precedente au arătat că elementul denumit de cercetători ”contagiere emoţională” poate să se transfere în cadrul unei reţele. Studiul companiei Facebook a demonstrat că acest efect poate să apară şi fără o interacţiune directă, prin indicii nonverbale.

EXPERIMENT LA LIMITA LEGALITĂŢII Toţi internauţii care au folosit versiunea în limba engleză a reţelei Facebook s-au calificat automat pentru experiment, ale cărui rezultate au fost publicate la începutul acestei luni. Cercetătorii au analizat cuvintele folosite în mesajele publicate de utilizatori în news feed-urile lor pentru a decide în mod automat dacă aceştia aveau o stare de dispoziţie pozitivă sau negativă, iar apoi au manipulat fluxurile lor de actualităţi. S-a descoperit astfel că emoţiile se răspândesc la nivelul întregii reţele şi că prietenii utilizatorilor tind să reacţioneze mai intens faţă de mesajele negative. Utilizatorii care au fost expuşi unor mesaje mai puţin emoţionale au avut tendinţa de a evita să publice mesaje proprii. Experimentul a fost aspru criticat, în weekend, de numeroşi internauţi şi organizaţii din lumea întreagă, care spun că acest studiu ar putea fi folosit de Facebook pentru a-i încuraja pe utilizatori să publice mai multe mesaje şi de alte agenţii, precum guvernele, pentru a manipula sentimentele utilizatorilor din anumite ţări. Chiar şi coordonatoarea experimentului, Susan Fiske, profesor de psihologie la Universitatea Princeton din SUA, a declarat că are rezerve faţă de acest experiment, prin prisma principiilor de natură etică pe care studiul ei le-a generat.

Politica de utilizare a informaţiilor companiei Facebook, parte a secţiunii Condiţii de utilizare, pe care fiecare utilizator trebuie să o citească şi să o accepte atunci când îşi creează un cont pe această reţea de socializare, precizează faptul că Facebook îşi rezervă dreptul de a folosi informaţiile primite de la utilizatori pentru operaţii interne, inclusiv pentru ghidul de ajutor, analize de date, testare, cercetare şi îmbunătăţiri ale serviciului.

ENERGIE RISIPITĂ Tehnologia este tot mai importantă în viaţa noastră, iar atunci când începe să ne afecteze comportamentul social, devine periculoasă. Cele aproximativ 14 miliarde de dispozitive electronice conectate la internet, existente în prezent la nivel mondial, risipesc anual energie electrică în valoare de circa 80 de miliarde de dolari, din cauza unor tehnologii ineficiente, iar problema se va agrava până în 2020, când electricitatea risipită de aceste dispozitive se va ridica la 120 de miliarde de dolari pe an, se arată într-un studiu publicat ieri de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA). Potrivit acestui raport, în 2013, dispozitive electronice conectate la internet, precum modemuri, imprimante şi console de jocuri video, au consumat o cantitate de energie de aproximativ 616 terawaţi oră, cea mai mare parte în timp ce dispozitivele erau în modul standby. În plus, din cantitatea totală, aproximativ 400 de terawaţi oră au fost risipiți din cauza unor tehnologii ineficiente. ”Problema nu este că aceste dispozitive sunt deseori în modul standby, ci mai degrabă că utilizează mai multă electricitate decât ar trebui pentru a menţine conexiunea şi a comunica cu reţeaua”, a declarat directorul IEA, Maria Van der Hoeven. ”Numai prin utilizarea celor mai bune tehnologii existente în prezent, astfel de dispozitive ar putea efectua aceleaşi sarcini în standby, dar ar consuma o cantitate de energie cu 65% mai mică”, a adăugat Maria Van der Hoeven.

IEA avertizează că cererea de energie este în creştere, pe măsură ce conectivitatea la reţea se extinde la dispozitive precum frigidere sau maşini de spălat. Graţie utilizării acestor echipamente, numărul dispozitivelor care permit accesul la reţea ar urma să ajungă la 50 de miliarde de unităţi până în 2020 şi la 100 de miliarde în deceniul următor. În acest sens, îmbunătăţirea eficienţei energetice a dispozitivelor conectate la reţea ar putea economisi o cantitate de energie de 600 de terawaţi, adică echivalentul închiderii a 200 de termocentrale standard pe cărbune cu o capacitate de 500 de megawaţi.

ÎN PAS CU VREMURILE Internetul este marea descoperire a ultimelor decenii şi, pe cât de multe efecte pozitive are, vine la pachet şi cu pericole în faţa cărora cei mai mulţi sunt descoperiţi. Viruşii informatici sau protecţia datelor personale necesită cunoştinţe superioare pe care mulţi utilizatori le ignoră. Pentru mulţi, folosirea dispozitivului propriu de navigare pe internet se rezumă la operaţiunile de bază şi abia se reuşeşte updatarea unor programe. Skype, de exemplu, va retrage versiuni mai vechi ale software-ului său de video chat, ceea ce înseamnă că suportul pentru versiunile anterioare ale software-ului său pentru Windows şi Mac va dispărea în curând, a indicat divizia Microsoft. Utilizatorii sunt sfătuiţi să facă update la cea mai nouă versiune de Skype, ce poate fi descărcată gratuit. Versiunile care vor fi retrase sunt 6.13 şi mai vechi pentru Windows, respectiv 6.14 şi mai mici pentru Mac.

Pe de altă parte, Google a anunţat că a cumpărat platforma muzicală online Songza, pe care intenţionează să o integreze în serviciul său de streaming de muzică, Google Play Music All Access, întărindu-şi astfel poziţia pe piaţa de profil. Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost făcuţi publici, dar presa americană de specialitate a avansat o sumă de 15 milioane de dolari. Songza este o aplicaţie care propune şi difuzează gratuit muzică online. Comparativ cu alte servicii de profil, Songza are un număr mic de utilizatori - 5,5 milioane, faţă de 70 de milioane pentru radioul online Pandora Media, 40 de milioane pentru Spotify şi 40 de milioane pentru iTunes Radio al Apple. Potrivit specialiştilor în domeniu, Google nu a fost interesat nici de catalogul, nici de utilizatorii Songza, ci de serviciul său de tratare a conţinuturilor, respectiv capacitatea sa de a propune internauţilor cântece în funcţie de dispoziţia şi activităţile acestora, dată, condiţii meteorologice, ambient. Astfel, Songza poate recomanda muzică în funcţie de activitatea desemnată: sport, recapitularea cursurilor pentru şcoală, gătit etc. Aceste opţiuni nu există în serviciul Google Play Music. Concurenţii platformei Songza propun, pe de altă parte, liste de cântece bazate pe aprecierile utilizatorilor.