Atât morbiditatea, cât şi mortalitatea patologiilor cardiovasculare ne clasează pe locuri fruntaşe în numeroase topuri. Odată cu intrarea ţării noastre în UE, s-a sperat că lucrurile se vor schimba, pozitiv, în multe domenii, dar în special într-unul extrem de important, respectiv Sănătatea. Noul statut de ţară comunitară presupune, printre altele, şi un sistem medical de urgenţă în domeniul infarctului miocardic acut (IMA), compatibil cu multe dintre sistemele similare din ţări membre. La nivelul ţării noastre există un subprogram naţional de tratare a IMA, care însă nu acoperă necesităţile tuturor judeţelor (spitalelor). De exemplu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa - instituţie publică de interes naţional - nu a fost inclus în acest program, chiar dacă importanţa şi rolul strategic al unităţii sanitare sunt de notorietate. Nu s-a ţinut cont de faptul că cea mai mare unitate sanitară din judeţ deserveşte populaţia din Sud - Estul ţării, iar vara, în plin sezon, şi turiştii care au nevoie de servicii medicale. De asemenea, nu s-a ţinut cont că la SCJU există specialişti, dar şi aparatura necesară, astfel încât bolnavii să fie salvaţi. SCJU, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) - instituţie care are în subordine spitalul din punct de vedere administrativ - are o Clinică de Chirurgie Cardiovasculară la standarde europene, are specialişti pe măsură, are o Clinică de Cardiologie în plină dezvoltare, un Compartiment de Chirurgie Cardiacă Intervenţională, o Unitate de Primire a Urgenţelor, toate de top.

LA SCJU, ÎN MEDIE, SUNT EFECTUATE 4.800 DE INTERNĂRI PE AN, DIN CARE APROX. 650 REPREZINTĂ CAZURI NOI DE INFARCT ACUT, LA CARE SE ADAUGĂ ŞI APROX. 2.500 DE INTERNĂRI, IAR CONSULTAŢIILE CARDIOLOGICE DE URGENŢĂ EFECTUATE PE SECŢIE DEPĂŞESC 10.000 PE AN

FINANŢARE LOCALĂ Astfel, CJC a hotărât, în şedinţa de ieri, iniţierea „Programului judeţean de prevenire şi reducere a mortalităţii ca urmare a IMA” şi aprobarea bugetului în cuantum de 4,2 milioane lei pentru 2013, pentru SCJU, luându-se în considerare datele statistice de până acum, la o valoare de şapte mii de lei pentru o intervenţie/pacient. Potrivit Hotărârii, programul se adresează celor aprox. 600 de pacienţi/bolnavi preconizaţi a se prezenta, pentru intervenţii, în cadrul unităţii spitaliceşti, cu IMA, şi care se află în situaţii sociale grele.

PREŞEDINTELE CJC, NICUŞOR CONSTANTINESCU, A EXPLICAT CĂ DE PREVEDERILE PROGRAMULUI VOR BENEFICIA TOŢI PACIENŢII CARE VOR AVEA NEVOIE, INDIFERENT DACĂ SUNT SĂRACI SAU BOGAŢI.

Preşedintele CJC regretă că Ministerul Sănătăţii nu a inclus şi Constanţa în Programul inimii, luând, astfel, dreptul cetăţenilor din judeţul nostru, dar şi din Dobrogea, de a beneficia, ca şi ceilalţi cetăţeni, de Program. Preşedintele CJC a dorit ca prin modernizarea clinicilor specifice, dar şi prin finanţarea programului judeţean, constănţenii să nu mai fie nevoiţi să meargă kilometri la clinici şi spitale din Bucureşti şi din ţară. „De când am investit noi, încă de anul trecut, s-a redus numărul cazurilor de deces prin IMA cu 85%! În urma unei analize de anul trecut, prin finanţarea de acum am asigurat, pentru tot anul, intervenţiile medii lunare pentru infarct, urmând ca împreună să facem demersurile să prindem un număr de cazuri importante şi din banii Programului Naţional al Inimii”, a spus preşedintele CJC.

CAZURI SPECIALE Atunci când un pacient va ajunge în stare gravă la spital, nimeni nu-l va întreba dacă are sau nu bani pentru a fi salvat. Medicii îşi vor face datoria până la capăt, având resursele necesare desfăşurării activităţii, în urma bugetului alocat de CJC pentru programul judeţean. Preşedintele CJC a anunţat că reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor întreprinde unele anchete astfel încât să se afle nivelul veniturilor pe care respectiva persoană beneficiară a programului le are. Dacă se constată că are posibilităţi, va deconta parţial sau total costul intervenţiei. Este o procedură atipică, recunoaşte preşedintele CJC, însă este vorba despre o intervenţie rapidă ce trebuie efectuată fără ca nimeni să întrebe nimic. „(...) nu poate aştepta cel cu infarct o lună până când se întruneşte CJC să-i aprobe, sau nu, un ajutor financiar social. Şi atunci am spus: cei care au Mercedes la poartă, în urma anchetei, vor plăti toţi banii, iar pentru cei care sunt săraci vom suporta noi, şi sperăm şi Programul Naţional al Inimii”, a declarat Constantinescu, care le-a cerut consilierilor PNL să discute cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, astfel încât şi SCJU să fie inclus în programul naţional.

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, dr. Constantin Dina, a declarat că bolile cardiovasculare cerebrovasculare, în 2011, erau în număr de 9.523, din care 345 decese, în vreme ce în 2012 acestea au ajuns la 9.910, din care 372 decese. O creştere s-a putut observa şi în cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială. Astfel, dacă în 2011 numărul bolnavilor era de 60.673, cu 827 decese, în 2012 numărul a ajuns la 61.516, din care 1.234 decese. Creşteri sunt înregistrate şi în cazul cardiopatiilor ischemice (23.169 - fără decese, în 2011, la 23.747 - cu 824 decese, anul trecut). O scădere s-a semnalat la incidenţa cord pulmonar cronic. Astfel, dacă în 2011 erau înregistraţi 872 de bolnavi, cu 95 decese, în 2012 numărul este de 781, cu 29 decese.