Expoziția-șantier "Imaginea-Martor", care se va construi, progresiv, până la data închiderii, 3 iulie, prin intervențiile vizitatorilor, va fi vernisată duminică, de la ora 18.00, la Sala Librărie a Muzeului Național al Țăranului Român. "Într-o primă parte a expoziției, vizitatorii sunt îndrumați prin istoria sinuoasă a Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului. Imagini moștenite, muzee dispărute peste noapte, donații, achiziții, cercetare contemporană - toate au lăsat în urma lor IMAGINI. De multe ori, singura informație pe care o putem obține este cea conținută în misterioasele fotografii. Arhivistul creează fonduri, registre, fișe-contact, descrieri, cuvinte-cheie, dar toată această transformare a imaginii în text nu îi deslușește întotdeauna misterul", se arată într-un comunicat al MNȚR transmis marți.

Simina Bădică, manager de proiect și curator al Arhivei de Imagine, spune că "expoziția este deopotrivă un demers de educație vizuală, dar și de „dezvățare” muzeală''. ''Ne dorim ca vizitatorii să uite că în muzee nu au voie să atingă, să întrebe, să caute, să aleagă, să contribuie. Mai mult decât muzeul, arhiva este percepută ca un spațiu eminamente închis. Arhiva de muzeu, cu atât mai mult. Expunerea mizează pe tensiunea dintre misiunea de conservare și cea de arătare a colecțiilor muzeale și experimentează interacțiunea dintre arhivă și vizitator ca mod de cunoaștere și explorare muzeală", precizează Simina Bădică.

Demersul expozițional face parte din proiectul "Imaginea-Martor: ateliere de arhivare performativă" (cuprinzând un performance colaborativ cu actori tineri, ateliere de fotografie alternativă și scriere creativă, ateliere pentru copii și adolescenți, tururi ghidate ale arhivei și dezbateri), care se desfășoară până 15 noiembrie și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român cuprinde câteva zeci de mii de imagini, începând cu primii fotografi ai Balcanilor, frații Manakia, continuând cu alți fotografi celebri, precum Leopold Adler, Iosif Berman, Emil Fischer, Franz Duschek sau Aurel Bauh, și mergând cu documentarea vizuală până în zilele noastre, mai informează comunicatul.