Guvernul a aprobat ieri un proiect de lege care restricţionează activitatea magazinelor de vise şi prevede măsuri dure şi pedepse cu închisoarea pentru comercianţii de produse etnobotanice. Actul normativ este inspirat din modelul polonez, dar s-a ales modalitatea unui proiect de lege deoarece Constituţia nu permite promovarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul restrângerii unor drepturi. Conform prevederilor proiectului, toate magazinele care comercializează etnobotanice vor fi supuse unei noi autorizări \"în condiţii foarte dure\", iar persoanele care nu vor deţine autorizaţie pentru operaţiuni cu produse susceptibile a avea efecte psiho-active riscă închisoarea de la doi la opt ani. Autorizaţia nu va fi eliberată decât dacă, în urma analizei de laborator, se constată că produsul nu face parte din categoria etnobotanicelor. Totodată, autorităţile statului pot adopta măsuri de precauţie precum blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă, interzicerea utilizării produselor sau închiderea provizorie a magazinelor care desfăşoară activităţi de acest gen. De asemenea, proprietarii magazinelor de vise riscă pedepse cuprinse între şase şi 12 ani dacă unul dintre clienţii magazinelor de vise suferă în urma consumului acestor produse vătămări care necesită internare de până la 60 de zile. La rândul său, Ministerul Comunicaţiilor va iniţia demersuri de blocare a site-urilor care promovează publicitate pe internet pentru astfel de produse. Actul normativ va pleca la Parlament în procedură de urgenţă si premierul speră să fie adoptat pâna la sfârşitul lunii iunie de ambele Camere.

Conform statisticilor, în 2009 au fost înregistrate, la nivelul întregii ţări, 1.195 cazuri de persoane care au solicitat asistenţă spitalicească, printre care mulţi minori, iar în 2010 au fost consemnate 2.760 cazuri.

În martie, a existat un proiect de act normativ care indica intenţia Guvernului de a interzice vânzarea şi deţinerea substanţelor etnobotanice, de a confisca marfa pentru un interval de până la 18 luni cu suspendarea activităţii comerciantului până la analiza de laborator şi a decide amenzi ce ajung la 100.000 lei şi închisoare de 2-8 ani pentru vânzarea acestor produse. Marfa putea fi confiscată, iar firma suspendată pe baza unor \"indicii temeinice\" iniţiale, în care inspectorul îşi poate manifesta \"neîncrederea\" asupra conformităţii produsului cu documentele însoţitoare, înainte de analiza de laborator. Anul trecut, Guvernul a stabilit şi o listă de substanţe interzise la comercializare, pentru a combate produsele etnobotanice. Eforturile depuse pentru combaterea acestui fenomen au fost însă zădărnicite de uşurinţa cu care se poate modifica formula chimică a substanţelor nocive, astfel că, la scurt timp după modificarea cadrului legislativ, au apărut pe piaţă alte substanţe cu structură chimică diferită care puteau fi comercializate liber, identificarea lor fiind dificilă. Aceasta deoarece distribuitorii înlocuiesc foarte des tipul substanţei sub o anumită denumire comercială, cunoscând faptul că, pentru a fi identificată, este nevoie de timp şi analize de laborator complexe şi costisitoare.

COMERŢUL ONLINE. O altă problemă este că site-urile de vânzare online a unor astfel de substanţe sunt găzduite pe servere din afara ţării, pentru a se îngreuna identificarea lor, domeniile sunt diferite, iar IP-urile sunt schimbate periodic. Majoritatea substanţelor comercializate nu au o reglementare specială şi nicio destinaţie specifică, fapt de care profită comercianţii. Costurile şi volumul analizelor de laborator necesare pentru evidenţierea existenţei unor substanţe introduse în aceste produse sunt foarte mari, blocând deseori activitatea Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

CHINA, PRINCIPALUL FURNIZOR. Deşi au fost identificate aproximativ 450 “magazine de vise”, nu au fost identificate laboratoare care să prepare produsele, acestea venind gata ambalate şi în amestecuri deja realizate, introduse în România prin firme de curierat rapid, preponderent din China, cu o valoare a pachetelor declarată sub 10 dolari, pentru a fi evitat controlul vamal. De asemenea, aşa-zisele droguri uşoare mai sunt introduse în ţară şi din Germania, Olanda, Italia şi Anglia.