Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege privind acordarea unor asigurări de sănătate salvatorilor şi voluntarilor implicaţi în efortul de salvare, care au fost afectaţi de diferite boli legate de atentatele de la 11 septembrie 2001. După nouă ani de la atentatele în care au fost ucise aproximativ 3.000 de persoane, membrii Camerei Repezentanţilor au aprobat textul de lege cu 268 de voturi la 160. Asupra proiectului de lege urmează să se pronunţe şi Senatul. Preşedintele Obama a cerut Congresului să finalizeze examinarea proiectului de lege. Textul a fost respins o dată, în iulie, de Camera Reprezentanţilor, unde nu a obţinut majoritatea de două treimi, care era necesară atunci. Reprezentanţii au organiza o noup procedură de vot diferită, necesitând o majoritate simplă.

Textul prevede crearea unui sistem de asigurări de sănătate pentru salvatorii, poliţiştii, pompierii, muncitorii şi voluntarii care au ajutat victimele şi au participat la îndepărtarea molozului, după atentatele comise împotriva World Trade Center, la 11 septembrie 2001, la New York. Circa 70.000 de persoane sunt înregistrate ca expuse emanaţiilor toxice, datorate prăbuşirii celor două Turnuri Gemene ale World Trade Center. Mai multe dintre ele au fost prezente la şedinţă, în timpul votului. Proiectul de lege cuprinde un program destinat unei tratări mai bune a bolilor contractate în urma atentatelor, între care dificultăţi respiratorii, boli pulmonare sau tulburări psihologice. În plus, acesta prevede alocarea de fonduri pentru achitarea indemnizaţiilor victimelor atentatelor, pentru următorii 20 de ani. Proiectul de lege, care vizează un cost total de 7,4 miliarde de dolari, a fost iniţiat de reprezentanţii în Congres ai statului New York. Mai mulţi aleşi republicani s-au opus proiectului, din cauza costurilor, care vor fi finanţate prin colectarea de taxe de la companiile americane care utilizează paradisurile fiscale.

Pe de altă parte, ieri peste Ocean a început şi procedura de selectare a juraţilor în cadrul procesului intentat tanzanianului Ahmed Khalfan Ghailani, primul deţinut de la Guantanamo transferat la New York pentru a fi judecat. Procesul, care va începe luni, constituie un test important pentru preşedintele Obama, care a promis să pună capăt abuzurilor judiciare comise în numele combaterii terorismului. Ahmed Ghailani, acuzat de implicare în atentatele împotriva ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania, în anul 1998, a fost arestat în 2004, deţinut în închisori secrete ale CIA şi transferat apoi la Guantanamo. Judecătorul Lewis Kaplan a început să alcătuiască lista potenţialilor juraţi, reamintind că identităţile şi adresele acestora nu vor fi dezvăluite de-a lungul procesului. Avocaţii apărării au încercat să împiedice începerea procesului, acuzând autorităţile americane că l-au deţinut ilegal pe Ahmed Ghailani timp de cinci ani şi că acesta suferă de stres posttraumatic. Administraţia americană a recunoscut că tanzanianul a fost supus unor tehnici de interogare speciale, care, potrivit avocaţilor, au durat 14 ore pe zi, timp de cinci zile. Procedura de selectare a juraţilor ar putea dura câteva zile.

Totodată, un deţinut kuwaitian de la Guantanamo a sesizat Curtea Supremă a SUA protestând faţă de interpretarea dată de tribunalele federale, şi anume de Curtea de Apel din Washington, dreptului acordat deţinuţilor de către Înalta Curte, în 2008, de a contesta detenţia. Fawzi Khalid Abdullah Fahad al-Odah este deţinut de nouă ani la Guantanamo. Este primul care sesizează cea mai înaltă instanţă judiciară americană, după ce a epuizat toate etapele judiciare, în baza faptului că aceasta a recunoscut că deţinuţii de la Guantanamo au aceleaşi drepturi ca orice alţi deţinuţi americani, de a cere justiţiei federale să verifice temeinicia detenţiei lor.