Reprezentaţii Ministerului Internelor şi cei ai Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) au ajuns la consens, în urmă cu cîteva zile, în ceea ce priveşte majorarea salariilor şefilor administraţiilor publice locale şi judeţene. În urma discuţiilor purtate între cele două părţi a fost elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care presupune majorarea salariilor primarilor, ai viceprimarilor, ai preşedinţilor şi ai vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (CJ). Întîlnirea dintre cele două părţi a fost determinată de protestul înaintat de ACoR la începutul lunii august, prin care s-a solicitat majorarea salariilor primarilor, viceprimarilor şi funcţionarilor publici din administraţia publică locală. “Actele normative care se elaborează de către administraţia centrală ar trebui să servească interesului comunelor pentru că am observat o serie întreagă de legi, ordonanţe, care vin în contradicţie cu interesul colectivităţilor locale“, a declarat atunci preşedintele ACoR, Emil Drăghici. Conform propunerii, indemnizaţia primarilor, a viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de CJ se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportată la indemnizaţia lunară pentru programul normal de lucru, iar începînd cu cel de-al doilea mandat, indemnizaţia lunară se majorează cu cîte 10% pentru fiecare nou mandat, pe întreaga durată a acestuia. De asemenea, indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a indemnizaţiei din luna în care este efectuat concediul, înmulţită cu numărul zilelor de concediu de odihnă, iar media zilnică a indemnizaţiei din luna în care este efectuat concediul de odihnă se calculează prin împărţirea indemnizaţiei aferente lunii în care este efectuat concediul la numărul zilelor lucrătoare din luna respectivă. Propunerea vizează efectuarea de modificări şi la capitolul “prime de concediu“, care reprezintă echivalentul indemnizaţiei din luna în care începe concediul de odihnă sau fracţiunea din acesta şi se acordă cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de data plecării în concediul de odihnă. De asemenea, “premiul anual“ reprezintă echivalentul indemnizaţiei din luna decembrie a anului precedent, plata acestuia efectuîndu-se în condiţii similare celorlalte categorii de personal din administraţia publică locală. “În situaţia în care mandatul alesului local începe sau încetează, după caz, în cursul anului, premiul anual se determină proporţional cu perioada exercitării mandatului în anul calendaristic pentru care se plăteşte acest premiu. Prima de concediu şi premiul anual se impozitează separat şi nu afectează indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de concediu, stabilite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă“, se arată în documentul amintit. Textul ordonanţei de urgenţă mai prevede că, după expirarea mandatului, persoanele care nu au mai fost alese şi ale căror venituri din pensie şi din alte drepturi de natură salarială nu depăşesc 80% din nivelul indemnizaţiei lunare avute la încetarea mandatului, primesc în continuare, pe o perioadă de 12 luni, o indemnizaţie de sprijin care se suportă din bugetul local respectiv, reprezentînd diferenţa dintre 80% din indemnizaţia lunară avută la încetarea mandatului şi veniturile realizate. Conform propunerii, indemnizaţia primarului de comună va fi de 4.100 lei, cea a viceprimarului de comună, de 3.500 lei, cea a primarului de oraş, de 4.500 lei, pe cînd a viceprimarului de oraş, 3.800 lei. De asemenea, primarul de municipiu va primi un salariu de 6.300 lei, iar viceprimarul, 5.500 lei. Primarul general al municipiului Bucureşti va lua un salariu de 7.700 lei, iar viceprimarul, 6.800 lei. În ceea ce priveşte salariul preşedintelui de Consiliu Judeţean, propunerea este de 7.000 lei, iar cel al vicepreşedintelui CJ, de 6.200 lei. Potrivit afirmaţiilor prim-vicepreşedintelui ACoR, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju, propunerea va fi discutată în prima şedinţă de Guvern, cu toate că reprezentanţii ACoR nu sînt tocmai mulţumiţi de rezultatul negocierilor. “Solicitarea noastră viza toate categoriile de personal care lucrează în administraţia publică locală, ceea ce implică şi personalul contractual şi funcţionarii publici. Toate categoriile trebuie să beneficieze de salarii majorate, pentru că nu poţi face nimic dacă nu ai oameni bine pregătiţi, iar persoanele care sînt pregătite aşteaptă şi un salariu motivant. Din punctul meu de vedere, trebuie să ai o echipă puternică, bine răsplătită financiar, pentru a da randament şi a fi eficientă“, a declarat Gîju.