Refacerea Legii securităţii şi sănătăţii muncii, amendarea şi reformarea sistemului de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi revitalizarea Inspecţiei Muncii, se numără printre propunerile dintr-un proiect lansat ieri de confederaţiile patronale şi cele sindicale. Propunerile sunt făcute ca urmare a creşterii numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Conform datelor centralizate de iniţiatorii proiectului, în perioada 2004-2008, în fiecare zi a murit un om în accident de muncă. Media zilnică de accidentaţi, pentru perioada 2004-2008, este de 13,78, iar media zilnică a cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale, în anul 2008, este de 3,5 lucrători, se mai arată în proiect. Iniţiatorii proiectului mai subliniază că întreprinderile mici şi mijlocii sunt mai vulnerabile la acţiunea de identificare, evaluare şi control a riscurilor profesionale, deoarece dispun de puţine resurse pentru a le investi în sisteme complexe de protecţie a lucrătorilor. În anumite sectoare (construcţii, lucrări publice, agricultură, transporturi) întreprinderile mici şi mijlocii au, astfel, un nivel de siguranţă deficitar. În privinţa dezvoltării unor tipuri de boli profesionale, iniţiatorii proiectului atrag atenţia că 70% dintre lucrătorii din construcţii suferă de afecţiuni osteo-musculo-scheletice, se înregistrează afecţiuni psihologice (stres), se accentuează silicoza, boală care în alte ţări a dispărut definitiv, şi sunt expuşi la zgomot peste 300.000 de lucrători, al căror tratament pentru hipoacuzie sau surditate costă foarte mult. Propus spre dezbatere guvernului şi \"tuturor celor interesaţi\", Proiectul Strategiei Naţionale în Domeniul Sănătăţii şi Securităţii în Muncă a fost lansat în 28 aprilie pentru că această dată are dublă semnificaţie, fiind şi Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la locul de muncă, dar şi Ziua Comemorării victimelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, după cum precizează reprezentanţii CNS \"Cartel ALFA\". Proiectul radiografiază, printre altele, legislaţia din România privind securitatea şi sănătatea în muncă, dar şi influenţa evoluţiei economice şi sociale la acelaşi capitol, propunând \"coordonate strategice de reformare a întregului dispozitiv naţional de prevenire a riscurilor profesionale\" în intervalul 2010-2013.