SUA şi Marea Britanie au prezentat statelor membre ale Consiliului de Securitate ONU un proiect de rezoluţie care vizează sporirea rolului şi extinderea mandatului ONU în Irak. Proiectul vizează, pe de o parte, prelungirea mandatului misiunii de asistenţă ONU în Irak, care expiră la 10 august. Documentul propune, de asemenea, ca “reprezentantul special al ONU în Irak şi misiunea de asistenţă ONU în această ţară să poată, în cazul în care împrejurările permit, să consilieze, să susţină şi să asiste Guvernul irakian în domeniul politic, electoral, constituţional, juridic, economic, precum şi în ceea ce priveşte reîntoarcerea şi reintegrarea refugiaţilor şi promovarea drepturilor omului”.

SUA încearcă de cîteva luni să extindă rolul ONU în Irak, propunere acceptată de secretarul-general ONU, Ban Ki-moon, în cursul unei întîlniri pe care a avut-o în luna iulie, la Washington, cu preşedintele George W. Bush. Ambasadorul american la ONU, Zalmay Khalilzad, a scris, la 20 iulie, într-un editorial din “The New York Times”, că “Washington-ul susţine apelul lansat de Ban în favoarea unui rol sporit al ONU în Irak, pentru a ajuta statul din Golful Persic să devină o forţă de moderaţie în regiune”. Khalilzad a fost ambasadorul SUA în Irak, din 2005, pînă în aprilie 2007. În cadrul editorialului, Khalilzad a precizat că un nou reprezentant special al ONU în Irak va fi desemnat pentru a-l înlocui pe pakistanezul Ashraf Jehangir Qazi.

Din păcate, alianţa americanilor cu britanicii în privinţa mandatului ONU în Irak nu este singurul lucru comun al celor două naţiuni. Alcoolism, probleme psihice şi insomnie, acestea sînt doar cîteva dintre problemele cu care se confruntă unii militari britanici şi americani după conflictele din Irak şi Afganistan, relatează “The Guardian”. Publicaţia citează un studiu făcut în perioada 2001-2006, cu 5.500 de veterani de război dintre care aproape un sfert au stat mai mult de 13 luni pe front. Unul din patru veterani care a stat mai mult de un an în Afganistan sau Irak are probleme grave cu alcoolul, arată studiul. 5% dintre aceştia suferă de stres post-traumatic. Situaţia celor care au petrecut mai puţin de 5 luni în zonele de conflict este mai bună. Doar unul din zece soldaţi din această categorie devine alcoolic. Pentru că data reîntoarcerii de pe front reprezenta o incertitudine, mii de veterani britanici au acum probleme psihice.

Parcă ghicind rezultatele anunţate de britanici în privinţa problemelor cu care se confruntă militarii întorşi de pe frontul de luptă, Camera Reprezentanţilor din Congresul american a sfidat din nou Casa Albă, joi, votînd un text care solicită ca militarii americani desfăşuraţi în Irak şi Afganistan să beneficieze de o perioadă de reapaus echivalentă celei petrecute în luptă. Textul prevede că militarii aflaţi în permisie nu pot fi redesfăşuraţi într-un alt teatru de operaţiuni atît timp cît nu au beneficiat de un timp de repaus echivalent cu durata precedentei misiuni la care au participat. Criticii acestui proiect, printre care şi Casa Albă, apreciază că textul are ca scop reducerea vitezei de rotaţie a unităţilor de luptă. Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, a votat la începutul lunii o lege care cere ca trupele americane să fie retrase din Irak cel mai tîrziu în aprilie 2008. Preşedintele Bush şi-a utilizat deja dreptul de veto pentru a se opune aprobării unui proiect similar care prevedea un calendar de retragere a celor circa 160.000 de militari americani, desfăşuraţi, în prezent, în Irak.