Avem un proiect de țară, dar nu știm ce să facem cu el. Asta păreau să spună președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș la lansarea strategiei „România competitivă”, la care Guvernul a lucrat cu sudoarea frunții în ultimele opt luni. Ce conține acel program nu prea se știe. Toate declarațiile premierului și președintelui legate de acest subiect se rezumă la propoziții care încep cu „ar trebui să”, ceea ce înseamnă că nu sunt siguri de nimic. Sau, după cum spunea Victor Ponta, „și-au luat țara înapoi, dar nu fac nimic cu ea”.

După opt luni de guvernare tehnocrată, Executivul condus de Dacian Cioloș a lansat, în sfârșit, proiectul de țară anunțat încă din noiembrie. „Mărețul” plan este susținut și de Klaus Iohannis, care, la rândul lui, a anunțat încă de acum un an și opt luni că are un proiect de țară, însă până acum a fost prea ocupat să se consulte cu liderii partidelor parlamentare despre orice. Prea multe despre strategia intitulată „România competitivă” nu se știu, pentru că nici Cioloș, nici Iohannis nu s-au obosit să dea detalii clare despre document. Însă, dacă analizăm declarațiile lor, ajungem la concluzia la care a ajuns și fostul premier Victor Ponta: „și-au luat țara înapoi, dar nu fac nimic cu ea”.

STĂM BINE CU ECONOMIA... MAI ALES DUPĂ BREXIT

Despre proiect, Cioloș și Iohannis au prezentat doar informații generale și vagi, bătând moneda foarte mult pe dezvoltarea economică. Iar din acest punct de vedere, dacă ar fi să ne luăm după Iohannis, stăm foarte bine. „România a depăşit cu bine tranziţia, procesul de aderare la UE şi criza economică, astfel încât acum, la zece ani de la aderare, se impune mai mult ca oricând un proiect de ţară, care să se bazeze pe un model de dezvoltare economică sustenabilă. Cred că potenţialul european poate ieși întărit din provocările cu care se confruntă în prezent, iar România își poate asuma un rol activ și constructiv. Trebuie însă să înțelegem cu toții, ca țări membre ale Uniunii, că împreună ne va fi mai bine decât separat”, a declarat Iohannis. Culmea, ni se spune că economia noastră stă bine și este mai stabilă ca oricând exact după ce britanicii au decis că ar fi mai bine să iasă din UE (Brexit) și toată Europa se așteaptă la o criză economică, socială și politică de proporții. Practic, Klaus Iohannis a făcut exact ca fostul președinte Traian Băsescu în 2008, când ne-a spus să stăm liniștiți că România nu va fi atinsă de criza economică. Un an mai târziu, el se scuza în fața salariaților din administrație cărora fostul premier le-a tăiat lefurile, spunând că măsura e necesară pentru că... e criză.

„TREBUIE SĂ FACEM, DAR NU ȘTIM CUM”

Revenind la discuția despre „mărețul” proiect de țară, atât Iohannis, cât și Cioloș au spus vorbe mari, dar seci. De exemplu, Iohannis a afirmat că România are nevoie de „o guvernare responsabilă și realistă, de consecvenţă pe calea reformelor, de transparenţă și de decuplare a clientelei de la banul public prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei”. Sună foarte frumos, dar ar fi fost cu adevărat util dacă ne-ar fi explicat, concret, cum plănuiește să realizeze aceste lucruri. Totodată, Iohannis a mai spus că proiectul de țară trebuie să includă şi regândirea relaţiei dintre stat şi cetăţean. Adică nici la acest capitol nu avem nimic concret. „A fi cetățean nu înseamnă doar a avea obligații fiscale către stat, ci și a avea dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficiență în cheltuirea banului public, adică bună guvernare”, a mai spus Iohannis. Nici premierul Dacian Cioloș nu s-a ferit de declarații pompoase, dar lipsite de explicații. „De cele mai multe ori, strategiile au rămas pe hârtie, iar deciziile majore de politică economică au fost luate sub presiunea diferitelor organisme internaţionale”, a declarat Cioloș, care a omis să spună că și el face parte din aceeași categorie, din moment ce s-a trezit abia acum să vină cu o strategie de țară. Tot Cioloș a spus că Executivul trebuie să se mobilizeze acum, când mai are patru luni de mandat. Ce a făcut până acum Guvernul tehnocrat e neclar. Dincolo de vorbele goale, Cioloș a adus în discuție una dintre măsurile din proiectul de țară. Premierul vrea să elimine taxele care se scad din salariile cercetătorilor. O inițiativă lăudabilă, în condițiile în care acest domeniu nu merge prea bine în România. Totuși, ne întrebăm de ce nu a fost la fel de deschis față de creșterea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, având în vedere că nici la capitolul natalitate nu stăm prea bine.

CONSULTĂRI PENTRU O STRATEGIE UITATĂ ÎNTR-UN SERTAR

După cum era de așteptat, și strategia de țară a fost supusă consultărilor dintre președinte, premier și liderii partidelor parlamentare. Din acest punct de vedere, liderii politici și-au exprimat susținerea față de strategie, deși nu toți cred că proiectul va fi aplicat până la parlamentarele din toamnă. „Un asemenea proiect trebuie să cuprindă direcțiile mari de acțiune, dar să existe suficient spațiu astfel încât în România să mai poată exista competiție politică. Dacă cei care vor forma guvernul după alegeri renunță la această idee înseamnă că reprezintă o forță politică iresponsabilă”, a declarat liderul PSD, Liviu Dragnea. Ne vine greu să credem că strategia nu va rămâne uitată în vreun sertar, așa cum s-a întâmplat în nenumărate cazuri.

Citește și:

Iohannis: „Trebuie să ne axăm pe decuplarea clientelei de la banul public”