* Autostrada Tulcea - Constanţa - Varna (Bulgaria)

* Drum expres Constanţa - Tulcea, care să nu va trece prin localităţi

* Pod peste Dunăre la Măcin

* Porturi pescăreşi cu puncte turistice şi puncte de barcare

Inundaţiile, seceta, riscurile induse de fenomenele de poluare la nivel transfrontalier asupra speciilor protejate şi a ariilor naturale, lipsa sistemelor de irigaţii, construirea drumului expres care să lege Delta Dunării de litoralul românesc, dar şi multe alte probleme cu care se confruntă judeţele riverane Dunării au fost discutate, timp de două zile, la seminarul internaţional “Regiunile româneşti, între sinergia Mării Negre şi strategia Dunării”, eveniment organizat de Conferinţa Regiunilor Periferice Maritime ale Europei (CRPM) la Tulcea. Un cuvânt important în dezbaterile ce au avut loc în prima zi de lucrări l-a avut de spus preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, care a explicat că strategia Uniunii Europene pentru Delta Dunării reprezintă o platformă de cooperare stabilă, care va permite identificarea unor priorităţi comune şi va creşte şansele fiecărei regiuni de a beneficia de finanţări, de proiecte în cadrul strategiei. “Acest seminar ne oferă posibilitatea de a face cunoscute politicile CRPM în contextul noilor programe de finanţare pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020”, a declarat Teodorescu. La rândul său, gazda evenimentului, directorul CRPM, Patrick Anvroin, a declarat că discuţiile se poartă la diferite niveluri, despre cum pot fi aplicate programele, politicile, în special la nivelul finanţării infrastructurii de transport. Punctual, despre nevoile fiecărui judeţ au vorbit preşedinţii de CJ din toate judeţele din zona de sud-est a ţării.

STRATEGII LA DUNĂRE Despre nevoile Deltei a vorbit guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Edward Brathanof: “În acest moment, inundaţiile şi seceta rămân o provocare considerabilă în ciuda progreselor recente în prevenirea şi gestionarea lor. Riscurile pentru protecţia mediului privesc şi unele modificări ale cursurilor de apă şi amenajărilor hidrotehnice din bazinul hidrografic al Dunării, precum şi creşterea riscului poluării apelor din cauza unor activităţi economice cum ar fi transportul naval de substanţe chimice toxice periculoase. De asemenea, infrastructura de mediu din regiune este precară şi trebuie refăcută conform normelor europene”.

INFRASTRUCTURA, PRIORITARĂ La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, le-a explicat celor prezenţi că Dobrogea este poarta de est a UE şi că, alături de vecinii de la sud de Dunăre, putem şi trebuie să accesăm bani europeni pentru regiunea noastră. Toate astea în condiţiile în care în exerciţiul financiar care se încheie acum nu a fost alocat niciun leu pentru proiecte transfrontaliere pe Marea Neagră. “Trebuie să milităm şi să cerem bani pentru statutul de graniţă a UE. Împreună cu Horia Teodorescu am făcut demersuri să construim o şosea expres, între Constanţa şi Tulcea”, a declarat Constantinescu. El a vorbit totodată de necesitatea construirii unei autostrăzi între cele două judeţe, care să ajungă până la Varna (Bulgaria), şi a explicat că autorităţile centrale nu au înţeles care este diferenţa dintre cele două proiecte şi nici de ce ar fi nevoie de implementarea amândurora. “Ştiu că există interes şi din partea Rusiei pentru această autostradă a Mării Negre”, a mai spus Constantinescu, adăugând şi că este mai mult decât necesară construirea unui pod peste Dunăre la Măcin. Liderul administraţiei judeţene din Constanţa a amintit importanţa amenajării porturilor pescăreşti, mai ales în condiţiile în care toate judeţele riverane Dunării au un potenţial deosebit în acest sens. Discuţiile privind strategia Dunării vor continua şi astăzi.