Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) va continua demersurile pentru înfiinţarea companiei Electra, apreciind că decizia Curţii de Apel Bucureşti, prin care constituirea Electra era respinsă, nu duce la blocarea proiectului. \"Decizia de respingere de către Curtea de Apel Bucureşti a recursului formulat de SN Nuclearelectrica SA împotriva hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 49978/3/2010, cu privire la Proiectul de constituire a Companiei Naţionale Electra nu duce la blocarea Proiectului\", se arată într-un comunicat emis ieri de MECMA. Societăţile implicate în procesul de constituire a Companiei Electra împreună cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vor folosi căile de atac legale pentru anularea deciziei Curţii de Apel şi obţinerea unei hotărâri favorabile înfiinţării noii companii, precizează comunicatul. \"Demersul pe care îl avem în vedere este argumentat şi de decizia favorabilă definitivă, pronunţată într-o speţă similară de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. 1609/1259/2010, referitor la Proiectului de constituire a Companiei Naţionale Hidroenergetica\", arată MECMA. La 18 noiembrie 2010, la solicitarea sindicatelor din energie, Tribunalul Bucureşti declarase nelegal Proiectul de fuziune în vederea constituirii a gigantului energetic Electra, apreciind că fuziunea societăţilor din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc. Ulterior, la 17 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins irevocabil \"ca tardiv declarat, recursul declarat de recurenta SC Nuclearelectrica SA\" şi totodată a respins irevocabil \"cererea de intervenţie în interesul SC Nuclearelectrica SA formulată de către SC Hidroelectrica SA\", potrivit portalului instanţelor de judecată. \"În atare situaţie, Compania Electra nu mai poate lua fiinţă, proiectul de restructurare a sistemului energetic, promovat de Guvernul României, fiind irevocabil desfiinţat\", se arăta într-un comunicat al Federaţiei Sindicale a Hidroelectrica, Hidrosind. Reprezentanţii sindicatului mai spuneau că termene apropiate de judecată au şi dosarele Hidrosind, în martie - aprilie. Hidrosind a protestat încă de la început faţă de înfiinţarea celor doi mari campioni energetici, Electra şi Hidroenergetica. Sindicaliştii se tem că preţul de producţiei al energiei electrice ar putea creşte după înfiinţarea celor două companii. De altfel, Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, declara la 23 februarie, că este posibil ca Electra şi Hidroenergetica să nu se mai înfiinţeze, întrebat fiind dacă proiectul celor două companii energetice naţionale se va mai realiza. \"Este posibil să se înfiinţeze, este posibil să nu se înfiinţeze. Scenariul optimist este să fie un sistem energetic funcţional, în nişte limite tehnice bune, la nişte preţuri şi tarife suportabile de către populaţie şi economie, suficient pentru Romînia şi care să-i asigure siguranţa şi securitatea naţională. Restul sunt poveşti. Companiile au şi ele un rol dar nu este nici esenţial nici cel mai important\", spunea atunci Tudor Şerban. Termenul iniţial de punere în funcţiune al celor două mari companii energetice fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie 2010, iar ulterior a fost amânat pentru 1 ianuarie 2011.

Electra SA urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Hidroenergetica urma să fie alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.