În ultimii ani s-a vorbit intens despre descentralizare și regionalizare, însă s-a făcut mult prea puțin. Fiecare Guvern care s-a perindat pe la Palatul Victoria a abordat aceste subiecte. Nici Guvernul Cioloș nu a făcut excepție de la această regulă nescrisă, promițând, la rândul său, că va intensifica procesul de descentralizare și regionalizare. Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de la acea vreme, Vasile Dîncu, a trâmbițat că actorii dezvoltării în România vor fi regiunea și orașul, el exprimându-și speranța că din domeniul politic va dispărea inhibiția privind dezvoltarea regională. Tot atunci, Dîncu afirma că anumite proiecte de dezvoltare pot fi controlate la nivel central în ce privește legalitatea, folosirea și planificarea rațională a resurselor, dar că dezvoltarea va trebui gândită în zona regiunilor și a marilor orașe.

O NOUĂ ÎNCERCARE

Timpul a trecut, iar Guvernul Cioloș a plecat de la Palatul Victoria. În consecință, proiectul descentralizării a fost băgat din nou în sertare. Nu pentru mult timp, pentru că actualul Executiv, condus de Sorin Grindeanu, dorește să scoată de la naftalină proiectul descentralizării, care, culmea ironiei, a fost realizat în urmă cu mulți ani, în vremea guvernării USL, de actualul președinte Klaus Iohannis și actualul lider al PSD, Liviu Dragnea, care formau o echipă foarte sudată. Potrivit stiripesurse.ro, Ministerul Dezvoltării Regionale a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei generale de descentralizare, care preia, practic, la nivel general, prevederile legii promovate de Liviu Dragnea în urmă cu patru ani. Mai exact, obiectivul general asumat în strategie este transferarea de noi competenţe, cu excepţia celor de inspecţie şi control, la nivelul autorităţilor locale - primării, consilii locale şi judeţene -, o mare parte dintre acestea fiind exercitate acum de direcţiile descentralizate ale ministerelor. O preluare a deconcentratelor de către autorităţile locale se propunea şi în 2013, la nivel central rămânând însă competenţa de inspecţie şi control. Aceasta din urmă va fi şi în sarcina autorităţii locale în ceea ce priveşte competenţa acesteia de a emite autorizaţii, avize sau acorduri. Sursa citată arată că fostul Guvern Ponta îşi asumase, în noiembrie 2013, un proiect similar de descentralizare, care, însă, a fost declarat neconstituţional în ianuarie 2014 şi care a provocat o ruptură în fostul USL, formalizată, de altfel, la finalul lui februarie 2014. „Domeniile incluse în procesul de descentralizare sunt agricultura, cultura, turismul, mediul, sănătatea și educaţia - activităţi extraşcolare, tineret şi sport. Potrivit strategiei puse în dezbatere publică, toate competenţele propuse a se transfera de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor locale vizează strict competenţe privind implementarea politicilor naţionale şi a reglementărilor în vigoare la nivel local, iar acestea vor fi însoţite de resursele necesare exercitării acestora, respectiv: resurse umane, financiare şi materiale“, mai arată sursa citată.

CARE SUNT AVANTAJELE PENTRU CETĂȚENI

Inițiatorii proiectului spun că, dincolo de simplificarea procedurilor birocratice, descentralizarea aduce și numeroase beneficii pentru cetățeni. Printre acestea se numără servicii publice mai accesibile şi de calitate, soluţii mai eficiente pentru dezvoltarea comunităţii și o administraţie publică modernă şi capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. În plus, o Românie structurată pe regiuni, spuneau inițiatorii proiectului în urmă cu câțiva ani, va crea premisele atragerii mai ușoare a fondurilor structurale, ceea ce însemnă aplicarea mai multor proiecte de dezvoltare locală.