Nu doar oamenii de rând fac greşeli atunci când vine vorba de gramatica limbii române, ci chiar şi cei care se consideră specialişti în ale educaţiei (nu, nu este vorba despre cadrele didactice din spatele catedrelor). Dovadă stă proiectul legii educaţiei, care, potrivit preşedintelui executiv al Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, are foarte multe greşeli. „Nu o să stăm în momentul de faţă să facem corecturile gramaticale pe textul care ne-a fost înaintat de Ministerul Educaţiei, pentru că se pare că nu este o problemă pentru conducerea ministerului\", a declarat Marius Nistor. Şi secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, a recunoscut că în proiectul de act normativ trimis de Ministerul Educaţiei sunt greşeli gramaticale, precum nearticularea corectă a unor substantive sau exprimări pleonastice. El a dat ca exemplu titlul II din proiectul de act normativ, care se numeşte „Alternative educaţionale” în loc de „Alternativele educaţionale\" sau titlul III unde apare „Forme de organizare” în loc de „Formele de organizare”.

NEGOCIERI EŞUATE. Alte exemple de greşeli sunt „Evaluarea calităţii cadrelor didactice” în loc de „Evaluarea activităţii cadrelor didactice”, „Principiul independenţei de ideologii” în loc de „Principiul independenţei faţă de ideologii” sau în articolul unde reprezentanţii Ministerului vorbesc de „o singură unitate şcolară” deşi corect era „o unitate şcolară”. Reprezentanţii federaţiilor din învăţământ au reluat, ieri, discuţiile la Ministerul Educaţiei pe tema proiectului legii educaţiei. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de patru prevederi din proiectul legii educaţiei, fiind vorba despre eliminarea titularizării, includerea clasei a IX-a la ciclul gimnazial, componenţa Consiliului de administraţie al şcolii şi finanţarea per elev. Liviu Pop a declarat, după aproximativ trei ore de negocieri cu secretarii de stat ai Ministerului Educaţiei, că nu s-a discutat decât despre titularizare şi nu au reuşit să ajungă la un punct de vedere comun. „Titularizarea în sistem oferă stabilitate, pe când titularizarea în unităţile de învăţământ poate produce dezechilibre. Cele 170.000 de cadre didactice titulare în urma evaluărilor ar putea fi disponibilizate. Contează foarte mult cine face evaluarea. Obiectivul nostru principal este menţinerea titularizării în sistem”, a spus secretarul general al FSLI. Sindicaliştii spun că nu vor accepta titularizarea la nivelul unităţii şcolare, iar dacă Ministerul Educaţiei nu va renunţa la această variantă vor declanşa proteste, culminând cu greva, blocarea anului şcolar şi boicotarea examenelor naţionale. Reprezentanţii sindicaliştilor se vor mai întâlni cu cei ai ministerului şi în zilele următoare, sperând să ajungă la un punct comun.