O nouă etapă a conflictului între forţele politice s-a consumat în weekend, când trei senatori PSD şi alţi trei PNL din Comisia pentru învăţământ au dezbătut Legea Educaţiei în absenţa reprezentanţilor PDL şi UDMR. Într-o şedinţă maraton de aprox. nouă ore, membrii din opoziţie ai comisiei au dezbătut majoritatea articolelor din proiectul de act normativ. Raportul comisiei a fost adoptat, ieri, de membrii PNL şi PSD din Comisia de Învăţământ, în absenţa preşedintelui forului şi a celorlalţi senatori PDL şi UDMR. Biroul Permanent al Senatului a decis să întoarcă raportul către Comisia de Învăţământ şi a fost dat termen până astăzi, la 12.45, să reanalizeze prevederile. Aşa cum era de aşteptat, iniţiativa senatorilor opoziţiei de a se întruni sâmbătă şi duminică a stârnit nemulţumirea pedeliştilor, care au susţinut că şedinţa s-a desfăşurat în afara Regulamentului. \"Pot să discute ce doresc, dar nu vineri, sâmbătă şi duminică. Eu nu am murit, nu-s nici bolnav, nici plecat din ţară şi nu am convocat şedinţa\", a încercat să justifice preşedintele comisiei, democrat-liberalul Nicolae Hărdău, faptul că el ar fi trebuit să-i convoace pe membrii comisiei, calificând demersul opoziţiei drept „un abuz”. În replică, secretarul comisiei, liberalul Nicolae Robu, a declarat că dezbaterea s-a desfăşurat în cvorum. \"Nu ne-au transmis nimic (n.r. - reprezentanţii puterii), nu cunosc motivul absentării lor, noi lucrăm în cvorum. Toate şedinţele s-au desfăşurat, fără cea mai mică excepţie, în prezenţa a şase sau chiar şapte membri ai Comisiei din 11, prin urmare nu sunt probleme\", a susţinut secretarul comisiei. De fapt, motivul real pentru care democrat liberalii nu s-au prezentat la şedinţă a fost pentru că ei aşteaptă să se pronunţe, mâine, Curtea Constituţională asupra posibilităţii ca puterea să continue sau nu procedura angajării răspunderii pe Legea Educaţiei. Vicepreşedintele Comisiei de Învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, a declarat că şi-ar fi dorit ca legea să fie iniţiată de Comisie şi nu să lucreze cu materialul venit de la Ministerul Educaţiei. Raportul pe noua Lege a Educaţiei prevede, printre altele, învăţământ obligatoriu de 11 clase, incluzând grupa pregătitoare, elimină incompatibilităţii între calitatea de rector şi cea de parlamentar şi a mai fost eliminată prevederea prin care istoria şi geografia să se studieze în limbile minorităţilor la gimnaziu şi liceu. Modificarea i-a nemulţumit, evident, pe unguri. Rămâne de văzut care va fi forma finală a Legii Educaţiei după reanalizarea articolelor şi după votul final al proiectului în Biroul Permanent din Senat programat pentru astăzi.