Proiectul Legii salarizării unitare, care este așteptat de mai bine de șapte ani, va intra pe mâinile parlamentarilor. Inițiativa ar trebui să intre cât mai curând în dezbateri şi vot, astfel încât la 30 iunie, cel mai târziu, să poată fi adoptată. Primele majorări salariale ar urma să intre în plată de la 1 iulie 2017, iar în Sănătate se vor înregistra cele mai mari creşteri, ele urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. În ciuda creșterilor uriașe, nu toată lumea este mulțumită de majorările salariale. În plan sindical, Cartel Alfa a cerut demisia miniștrilor Muncii și Dialogului Social, acuzați de lipsă crasă de transparență, în timp ce liberalii spun că proiectul nu este încă terminat.

După mai bine de șapte ani de așteptare, proiectul Legii salarizării unitare va ajunge în Parlament. Nu în această săptămână, cum a anunțat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, ci abia după Paște. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că s-a luat deicizia amânării depunerii proiectului pentru a fi publicat în presă, astfel încât „să-şi mai dea lumea cu părerea“. „Eu nu vreau să-l depun azi. Să mai stea o săptămână“, a spus Dragnea. Decizia lui Dragnea vine după ce numeroși sindicaliști și politicieni au criticat Guvernul, acuzându-l de lipsă crasă de transparență. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Sorin Grindeanu, CNS Cartel Alfa susține că membrii Guvernului actual acționează exact de aceeași manieră precum Guvernul Boc, care a impus legi cu efecte care s-au dovedit dezastruoase, în baza unei proceduri care a exclus dialogul cu partenerii sociali. În plan politic, cei care au criticat cei mai mult proiectul au fost liberalii. La rândul său, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a afirmat, luni, că este convinsă că proiectul legii salarizării unitare nu este încă terminat şi nu este clar nici în interiorul PSD cum va arăta noul act normativ care va fi pus în dezbaterea Parlamentului. Cu toate acestea, liberalii spun că vor depune amendamente. „Nu există un proiect de lege cap-coadă, pus negru pe alb. Noi nu l-am văzut şi, din câte am înţeles, nici semnatarii nu l-au văzut. Au semnat nişte angajamente şi nişte cuvinte frumoase ale preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, şi ale ministrului Muncii”, a declarat Turcan.

CÂT ȘI CUM SE MAJOREAZĂ?

Legea, care ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, promite atât de multe creșteri salariale încât mulți au spus că este greu de crezut că poate fi aplicată în România. Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a arătat că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de 1 la 12 în urma aplicării Legii salarizării unitare, iar primele majorări vor intra în vigoare de la 1 iulie 2017, când soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% comparativ cu nivelul din martie 2017, iar salariile de funcţie ale poliţiştilor vor creşte cu 5%. Vasilescu a precizat că, de la 1 ianuarie 2018, cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul Sănătăţii vor rămâne aceleaşi până în 2022, deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege. Trecând în planul concret, în Armată, de exemplu, un colonel care are salariul de 3.318 lei în 2017 ar trebui să câștige lunar, în 2020, 5.910 lei, iar în 2022 suma ar trebui să crească la 6.844 de lei. În mediul cultural, un actor sau un dirijor de gradul 2 ar trebui să ajungă să câștige, de la 4.688 de lei în 2017, la 5.860 de lei în 2020 și, ulterior, la 6.910 lei în 2022. Pentru profesorii debutanți, remunerația va crește mai spectaculos, de la 1.962 de lei în 2017 la 3.520 de lei în 2020 și 4.098 de lei (mai mult decât dublu) în 2022. Pentru procurori și judecători stagiari, creșterile procentuale proiectate sunt mai mici, dar baza de la care pleacă este una mult mai generoasă decât în învățământ. De exemplu, un procuror stagiar câștigă acum 5.414 lei lunar, iar creșterea până în 2020 va fi la 5.966 lei, după care salariul va stagna.

CUM VOR STA LUCRURILE LA SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE?

În Sănătate, un medic rezident, anul I, în spital clinic, care încasează în prezent 2.621 de lei, în 2018 va primi 5.700 de lei, adică 1.266 de euro. Un medic specialist gradul V, cu o vechime maximă și care primește în 2017 4.413 lei, din 2018 va avea 12.375 de lei, adică 2.750 de euro. Medicul primar, gradul V, vechime maximă în clinic, cu 5.616 lei în 2017, va beneficia în 2018 de 15.625 de lei, adică 3.472 de euro. Un medic primar, gr. V, ATI, care are în prezent 5.987de lei, va primi din 2018 16.672 de lei, adică 3.705 de euro. Un asistent debutant are în prezent 1.705 lei, iar din 2018 va avea 3.950 de lei. Un asistent mediu, vechime maximă, care are, în 2017, 2.290 de lei, din 2018 va primi 4.625 de lei. În fine, un asistent principal, care are în prezent 2.986 de lei, din 2018 va beneficia de 5.108 lei, lunar. În sectorul Educației, un profesor debutant, care are în 2017 1.962 de lei, în 2020 va primi 3.520 de lei, un profesor, grad V, care are în prezent 3.500 de lei, din 2020 va beneficia de 6.075 lei, iar un asistent universitar, care are în 2017, lunar, 2.290 de lei, din 2020 va beneficia de 3.782 de lei. Un profesor universitar, care are în 2017 6.050 de lei, din 2020 va avea 11.337 de lei. Un învățător debutant, care are în 2017 1.705 lei, din 2020 va primi 3.237 de lei, în timp ce un învățător, gr. maxim, care are în prezent 2.800 de lei, în 2020 va avea 4.833 de lei.

IOHANNIS, ÎNTÂIUL SALARIAT AL ȚĂRII

Cea mai mare leafă din România ar urma să-i revină preşedintelui României, care va primi din 2018 17.400 de lei brut. Premierul ţării şi preşedinţii celor două Camere vor avea un salariu de bază de 15.950 de lei, în timp ce parlamentarii vor câştiga brut 11.600 de lei, iar secretarii de stat 10.150 de lei. Cât despre şefii din ministere, aceştia vor primi lunar de 10 ori salariul minim pe economie, care este de 1.450 de lei. Cea mai mare leafă din administraţie îi va reveni primarului Capitalei: 13.050 de lei, urmată de cea pentru viceprimarul general şi primarii localităţilor cu peste 300.000 de persoane: 11.600 de lei brut. Aceleaşi salarii sunt destinate şefilor de Consilii Judeţene. La polul opus, cele mai mici salarii vor fi încasate de primarii de comune cu mai puţin de 3.000 de locuitori: 4.350 de lei brut.