Camera Deptaţilor a luat act în şedinţa de miercuri de adoptarea tacită a proiectului de lege iniţiat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care îi exclude pe președintele Romaniei și pe ministrul Justiției din procedura de numire a mai multor funcții-cheie din justiție.

Termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final a fost 6 iunie 2016, la o zi după alegerile locale.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat în luna ianuarie depunerea unui proiect de lege prin care preşedintele României și ministrul Justiției să nu mai facă numirile-cheie din justiție, cum ar fi pentru funcțiile de preşedinte ÎCCJ, procuror general, procuror șef al DNA, procuror şef al DIICOT.

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii", a declarat Tăriceanu într-o conferinţă de presă în care și-a prezentat intențiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

"Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii", a spus preşedintele Senatului.

Tăriceanu a propus ca ''procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora'' să fie numiți de CSM ''dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcţie se face de către cine face numirea pentru că "trebuie să existe o simetrie".

"A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac şi revocarea. (...) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004", a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM. În iniţiativa sa legislativă, Călin Popescu Tăriceanu propune ca alin. 2 al articolului 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Adoptarea vine în contextul în care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, îşi încheie cel de-al doilea mandat, ea fiind deja desemnată judecător la CCR la propunerea Administrației Prezidențiale, iar mandatul ei începând cu data de 13 iulie.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect.