Proiectul cercetătorului clujean Radu Silaghi-Dumitrescu, cel care lucrează la producerea de "sânge artificial", va primi finanţarea de care mai are nevoie, în 2014 urmând să fie repartizată suma de 400.000 de lei, a declarat ministrul delegat Mihnea Costoiu. Oficialul s-a aflat, la sfârşitul acestei săptămâni, în vizită la Institutul de Chimie "Raluca Rîpan" din Cluj, unde au loc cercetările din cadrul proiectului de producere a "sângelui artificial". El a declarat că îi va solicita cercetătorului clujean Radu Silaghi-Dumitrescu, cel care conduce proiectul, un calendar al lucrărilor, pentru ca rezultatele să poată fi analizate periodic de o comisie special creată pentru acest proiect, aşa cum se întâmplă în cazul tuturor finanţărilor de la stat. "Voi solicita domnului Silaghi-Dumitrescu un calendar, astfel încât să putem avea şi o revizionare a investiţiilor necesare, dar şi a rezultatelor, a felului cum pot fi acestea verificate de comunitatea ştiinţifică. Proiectul se confirmă a fi unul de succes şi este extrem de important să fie susţinut de întreaga comunitate în mod direct şi rapid. În cursul acestui an, proiectul va primi o finanţare de 400.000 de lei", a spus Mihnea Costoiu. La rândul său, cercetătorul spune că ar fi necesară suma de un milion de lei pentru ca proiectul să poată fi finalizat, iar ca timp, estimează că ar fi nevoie de încă 12-18 luni. Început în 2007, proiectul cercetătorului clujean Radu Silaghi-Dumitrescu a beneficiat abia în 2013 de sprijin din partea ministerului, de 200.000 de lei. "Este nevoie de un milion de lei, din care deja am primit din partea ministerului 200.000 de lei la finalul anului trecut. Ceea ce aş putea să sper în continuare este ca anul acesta să primim încă 400.000 de lei", a spus Silaghi. Ministrul Costoiu mai spune că prima tranşă a finanţării va veni în luna aprilie şi că proiectul cercetătorului clujean Radu Silaghi este inclus pe lista programelor cu prioritate naţională.

REŢETĂ DE SÂNGE ARTIFICIAL Reamintim că o echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, face, de şase ani, cercetări de laborator pentru a produce sânge artificial, util în cazul unor intervenţii chirurgicale în care se pierde mult sânge sau în cazul accidentelor. Silaghi-Dumitrescu declara, în octombrie 2013, că specialiştii clujeni au reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial - care nu are culoarea roşie, ci poate deveni chiar incolor -, iar testele preliminare pe şoareci au rezultate încurajatoare. Soluţia conţine apă, săruri şi o proteină - hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres. "Din 2007, lucrăm la aceste experimente şi avem şi o finanţare specială din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ideea este un deziderat la care s-au gândit mulţi în lume, sângele artificial, care trebuie să aibă o caracteristică pe care o consider importantă, şi anume, rezistenţa la stres. Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Noi credem că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic", explica cercetătorul clujean la acea vreme.

"REZULTATELE PE ŞOARECI SUNT ÎNCURAJATOARE” Potrivit acestuia, la testele de laborator, reţetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic şi chimic, iar în testele preliminare pe animale par să nu dezvolte toxicitatea care apare în alte produse. "Rezultatele preliminare pe şoareci sunt încurajatoare. Şoarecii trataţi cu sângele artificial „Made in Cluj” au rămas indiferenţi şi asta e tot ce ne dorim, nu dorim să fie mai bine ca înainte, ci, pur şi simplu, să nu prezinte semne de inflamaţie, de boală. Scopul final este să nu existe reacţii de respingere a sângelui artificial de către organismul uman, care există acum la anumite produse", spunea Radu Silaghi-Dumitrescu. Potrivit acestuia, după finalizarea testelor pe animale, când specialiştii vor fi convinşi sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni.