Testul antirachetă pe care autorităţile de la Washington urmau să îl desfăşoare miercuri, în Oceanul Pacific, a fost amînat pentru joi, după ce una din navele ce participau la exerciţiu a intrat în zona securizată, a anunţat un purtător de cuvînt al agenţiei americane de apărare antirachetă. Testul constă în încercarea de a abate, de pe o navă, o eventuală rachetă cu rază de acţiune lungă în Oceanul Pacific, fusese programat în urmă cu cîteva luni şi intervine într-o situaţie tensionată la nivel intenaţional, din cauza controverselor din jurul unui test pe care ar fi intenţionat să îl desfăşoare Coreea de Nord. Ţinta va fi lansată dintr-o locaţie situată în arhipelagul Hawai. Acesta este al doilea test de interceptare a unui astfel de focos şi primul efectuat cu o rachetă de interceptare în configuraţie operaţională ce urmează să fie adoptată de marina americană, în cursul acestui an. Testul este reuşit indiferent de rezultat, Coreea de Nord anunţînd că lansarea rachetei sale nucleare cu rază lungă de acţiune nu este iminentă. Aceasta ar putea atinge ţinte din Hawaii şi Alsaka.

În urma refuzului Statelor Unite de a purta negocieri directe cu reprezentanţii nord-coreeni, o delegaţie militară de la Phenian a efectuat o vizită în China. Liang Guanglie, şeful de Stat Major al Armatei de Eliberare Populară din China, a primit grupul de militari nord-coreeni, miercuri, la Beijing. China este cel mai apropiat aliat al regimului de la Phenian, iar autorităţile de la Beijing au participat la negocierile multipartite în dosarul nuclear nord-coreean, ce au intrat în impas din luna noiembrie a anului trecut. Singura divergenţă între cele două ţări vecine este dorinţa Chinei ca regimul de la Phenian să adopte reformele de tipul celor ce au transformat-o într-o putere economică mondială. Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia au o poziţie comună: lansarea rachetei ar reprezenta o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale. Liderul de la Casa Albă a evidenţiat necesitatea ca la negocierile cu Coreea de Nord să participe şi China, Japonia, Coreea de Sud şi Rusia, deja implicate în eforturile de suspendare a programului nuclear nord-coreean.

Unitatea eforturilor Statelor Unite şi ale Uniunii Europene

În conferinţa de presă organizată la încheierea summit-ului Uniunea Europeană - Statele Unite, preşedintele Bush a cerut, din nou, Iranului să suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului, reiterînd că ţara sa este pregătită să participe direct la negocierile multilaterale cu regimul de la Teheran.

Preşedintele american a ţinut însă să sublinieze faptul că autorităţile de la Teheran au la dispoziţie doar cîteva săptămîni, întrucît anterior, Iranul anunţase că va oferi un răspuns, pînă pe data de 22 august, pachetului internaţional de propuneri. Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Manouchehr Mottaki, aflat în vizita la Roma, a declarat că preşedintele Bush nu trebuie să grăbească răspunsul Iranului. Statele occidentale se tem că Iranul va folosi uraniul îmbogăţit pentru fabricarea unei arme nucleare, dar Iranul neagă aceste acuzaţii. Iranul consideră oferta puterilor occidentale un progres, dar a insistat că are dreptul de a produce energie nucleară în scopuri civile.

Conferinţă ONU pentru Dezarmare

"Lumea se îndreaptă ca un somnambul către proliferarea armelor nucleare", a afirmat secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, cerînd Conferinţei pentru Dezarmare să iasă din impasul în care s-a aflat în ultimii nouă ani. Într-un discurs ţinut la Geneva, în faţa celor 65 de state membre ale Conferinţei, Kofi Annan a declarat că se teme de "apariţia unei lumi în care sînt din ce în ce mai numeroase statele ce se cred obligate să achiziţioneze arme nucleare şi în care actorii nestatali ştiu cum să achiziţioneze intrumentele terorismului nuclear". Conferinţa este blocată de un diferend între puterile nucleare şi cele ce nu deţin asemenea capacităţi, acestea din urmă cerînd dezarmarea nucleară a primelor, înainte de a lua în discuţie măsurile de neproliferare. Kofi Annan a salutat propunerea Statelor Unite, care au depus, luna trecută, un proiect de tratat de interdicţie a producerii de materiale fisionabile (uraniu, plutoniu) în scopuri militare.