Partidele naţionaliste prooccidentale au câştigat, ieri, alegerile legislative anticipate din Ucraina, potrivit primelor sondaje efectuate la ieşirea de la urne și anunțate aseară, în jurul orei locale 20.00, la închiderea procesului de votare.

Birourile de vot s-au deschis ieri, la ora 8.00, în Ucraina, pentru alegerile anticipate care urmează să ofere o majoritate largă forţelor pro-occidentale. Aceste alegeri au fost convocate de preşedintele Petro Poroşenko, ales în mai, din primul tur, pentru a întoarce definitiv pagina regimului pro-rus al lui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere de mişcarea de contestare pro-occidentală din Piaţa Independenţei din Kiev. Dar ele sunt umbrite de conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi în bazinul minier Donbas, care, potrivit ONU, a provocat peste 3.700 de morţi din aprilie încoace şi a constrâns 800.000 de persoane să îşi părăsească locuinţele. Aproximativ cinci milioane de alegători dintre cei 36 de milioane din ţară nu au putut vota ieri în Crimeea, alipită de Rusia în martie, şi în zonele controlate de separatişti, în est. Un număr de 27 de mandate de deputat rămân vacante. Preşedintele Poroşenko este considerat marele favorit, creditat de sondaje cu 30% din voturi. El va trebui probabil să se alieze cu una sau mai multe formaţiuni pro-occidentale, în special cu cea a populistului Oleg Liaşko şi cea a premierului Arseni Iaţeniuk. Unele dintre aceste liste sunt favorabile unei ofensive decisive împotriva separatiştilor, sprijiniţi de forţele ruse, potrivit Kievului şi NATO. În ziua alegerilor legislative boicotate în teritoriile controlate de rebeli, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a mers la Kramatorsk, oraş situat în estul separatist, dar aflat sub controlul Kievului, din vară. El a vizitat o secţie de votare din Kramatorsk şi a discutat cu militarii ucraineni aflaţi la faţa locului. Soţia preşedintelui, Marina Poroşenko, a votat singură, într-o secţie din centrul Kievului, explicând presei că ”şeful statului este la Donbas, pentru a urmări desfăşurarea votului organizat în teritoriile controlate de forţele ucrainene”.

CANDIDAȚI AGRESAȚI Trei tineri candidaţi la alegerile legislative din Ucraina, emblematici pentru lista blocului pro-prezidenţial, au fost agresaţi ieri, după ce au înregistrat fraude într-un birou de vot din centrul ţării. Şase bărbaţi au aruncat cu pietre în maşina cu care se deplasau candidaţii, spărgându-i geamurile, a spus unul dintre candidaţi, Svitlana Zalişciuk. Colegul ei, Serghei Leşcenko, a fost rănit uşor de cioburi. Cu ei se afla şi Mustafa Naiem, jurnalistul care a transmis, în noiembrie 2013, primul apel la manifestaţii împotriva fostului preşedinte Ianukovici, lansând ceea ce a devenit ulterior mişcarea de contestare din Maidan. Incidentul s-a produs în apropiere de satul Kazarnia din regiunea Kirovograd, unde cei trei au înregistrat imagini cu o tentativă de cumpărare a alegătorilor în favoarea unui candidat apropiat fostului regim.

INCIDENTE MULTE, DAR MĂRUNTE Întâmplător, alegerile de ieri au coincis cu trecerea la ora de iarnă. O comisie electorală de la un birou de votare din Odesa a uitat însă de această schimbare, întârziind deschiderea procesului de votare. La Harkov, oraș din estul țării controlat de puterea pro-occidentală de la Kiev, Poliția a primit un apel telefonic ce anunța amplasarea unei bombe la secția de votare nr. 180, dar, la fața locului, forțele de ordine nu au descoperit nicio bombă. Alte zece cazuri similare au avut loc la Nikolaev, în sudul țării. În trei circumscripții au fost pierdute ștampilele de votare, dar aceasta nu a împiedicat procesul de votare, care a decurs normal. În orășelul Scadovsk din regiunea Herson, în apropiere de Crimeea, pentru deschiderea seifului cu buletine s-a recurs la un topor, deoarece președintele secției de votare pierduse cheile. În regiunea Dnipropetrovsk, Comisia Electorală a primit 20.000 de buletine cu erori de redactare, numărul secției de votare fiind greșit. În orașul Novoselița din regiunea Cernăuți, un observator din partea partidului Batkivșcina al fostului premier Iulia Timoșenko a decedat la secția de votare nr. 730238. Bărbatului de 64 de ani i s-a făcut rău chiar înainte de deschiderea biroului de votare. Poliția a invocat ulterior un atac de cord, pe fondul unor mai vechi probleme cardiace.

Autoritățile ucrainene au declarat că nu pot organiza alegeri în jumătate dintre circumscripțiile electorale din regiunile Donețk și Lugansk, ca urmare a conflictului armat între armata ucraineană și rebelii pro-ruși. În regiunea Lugansk s-au deschis doar 420 de birouri de votare, dar o serie de comisii electorale nu au putut funcționa din cauza tirurilor rebelilor din noaptea de sâmbătă spre duminică. Astfel, locuitorii din regiunea Lugansk au putut vota doar în cinci circumscripții din cele 11. La Donețk au putut vota doar 42% dintre locuitori, fiind deschise 1.058 de secții de votare din 1.464, în cele 12 circumscripții electorale. Comisia Electorală Centrală a anunţat că rata de participare la vot era, la ora 17.20, de 40,42%, relatează Ukrinform. Observatorii au anunţat că votul are loc într-o atmosferă calmă.

DISCURS PREZIDENȚIAL ÎN ROMÂNĂ Preşedintele ucrainean, Petro Poroșenko, aflat sâmbătă într-o vizită la Cernăuţi, a rostit un discurs în limba română: ”Dragi prieteni, dragi compatrioţi, Bucovina este o regiune unică, ce poate servi drept exemplu de înţelegere între naţionalităţi. În această regiune multinaţională, din moşi-strămoşi locuiesc oameni de diferite naţionalităţi, oameni care vorbesc diferite limbi”. Preşedintele Ucrainei a vorbit la Universitatea Naţională din Cernăuţi. El le-a amintit românilor din regiune că sunt cetăţeni ucraineni, la fel ca toţi ceilalţi locuitori ai ţării, şi le-a promis că drepturile lor vor fi respectate. Actualul preşedinte al Ucrainei s-a născut la Bolgrad, în Basarabia de Sud, localitate aflată în prezent la graniţa cu R. Moldova. Aici a învăţat limba română, pe care, potrivit apropiaţilor săi, o vorbeşte destul de bine. Tot în acest discurs, liderul de la Kiev a mulţumit Rusiei pentru că a făcut poporul său să fie mai unit: ”Doresc să mulţumesc statului rus, pentru că a făcut să fim mai uniţi. Acum nu mai este nevoie să facem dezbateri pentru a alege în ce limbă vorbim. Cu o limbă sau alta, soldaţii noştri îşi apără ţara”.

CU MASCĂ, FĂRĂ MASCĂ Un incident mai degrabă amuzant a avut loc în Ucraina. Unul dintre candidaţi, devenit celebru pentru că se ascunde sub costumul celebrului Darth Vader din „Războiul Stelelor“, nu a fost lăsat să intre în secţia de vot. Evident, pentru că nu şi-a dat jos masca. Ineditul candidat este însă obişnuit cu aşa ceva, pentru că şi la alegerile de acum doi ani a păţit acelaşi lucru. ”Am paşaport, l-am arătat membrilor Comisiei Electorale. Dar, din nou, nu m-au lăsat să votez. Este dezamăgitor”, a spus candidatul.

TRISTEȚEA A ÎNLOCUIT SPERANȚA În Piața Independenței, celebra Maidan, din Kiev, tristeţea a înlocuit speranţa. ”Ucraina a pierdut”, suspină Viktor Vaşiuk, în vârstă de 54 de ani, tocmai sosit în capitala ucraineană din Crimeea. Pentru că nu a acceptat naţionalitatea rusă, el nu îşi poate găsi un loc de muncă. Manifestaţiile masive pline de speranţă care au afectat toată iarna Piaţa Independenţei par a fi departe. Cu siguranţă, contestatarii au sfârşit prin a obţine plecarea preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Dar fuga sa în Rusia a avut loc după o baie de sânge în care peste 100 de manifestanţi au murit, iar lunile care au urmat s-au transformat într-un coşmar în Ucraina. Ambianţa nu este una de sărbătoare la Kiev, în pofida victoriei anunţate a pro-occidentalilor la alegerile legislative, ce ar urma să pecetluiască schimbarea de regim în Ucraina. ”După mişcarea din Maidan, oamenii s-au destins şi au crezut că totul s-a sfârşit. Nu se aşteptau să aibă un nou inamic”, apreciază Viktoria Vodopianovna, angajată a căilor ferate, în vârstă de 41 de ani. ”Dacă măcar am fi putut vedea nişte progrese. În schimb, avem război”, adaugă Natalia Daţkiv, în vârstă de 44 de ani.

Piaţa Independenţei are aerul unui sanctuar, cu portrete ale manifestanţilor ucişi, flori uscate şi lumânări aprinse în memoria lor. Fotografii ale manifestaţiilor din Maidan şi ale conflictului din est sunt expuse în aer liber. Dominând piaţa, un banner imens reprezintă un cer senin pe un lan de grâu, amintind de zonele rurale ucrainene, bogate în cereale, dar şi drapelul naţional în culorile albastru şi galben. Cu litere îngroşate, se poate citi ”Glorie Ucrainei”, sloganul repetat la nesfârşit de opozanţii regimului lui Viktor Ianukovici şi, de la îndepărtarea sa de la putere, de pro-occidentali. Numeroşi ucraineni apreciază că Maidan, aflat deja în centrul Revoluţiei Portocalii din 2004, ar putea să se umple din nou, dacă actuala putere nu îşi va îndeplini promisiunile.