Potrivit celor declarate de către ministrul delegat pentru Lucrări Publice, Laszlo Borbely, Ministerul Justiţiei va prezenta în cel mult trei săptămîni punctul de vedere al instituţiei cu privire la propunerea Ministerului Transporturilor de a evacua proprietarii locuinţelor din clădirile cu risc seismic ridicat care refuză consolidarea imobilelor. "Propunerea noastră prevede ca în cazul în care locatarii refuză execuţia lucrărilor de consolidare, chiar dacă au fost sancţionaţi în mai multe rînduri, să fie evacuaţi forţat, pînă la finalizarea consolidării", a afirmat Borbely. Potrivit legislaţiei în vigoare, lucrările de consolidare a unei clădiri cu risc seismic ridicat nu pot începe decît cu acordul tuturor proprietarilor. La începutul lunii august, Borbely a anunţat că a ajuns la un acord de principiu cu Ministerul Justiţiei pentru modificarea legislaţiei, astfel încît refuzul proprietarilor privind consolidarea să fie considerat infracţiune. El sublinia, totodată, că orice proprietar care refuză să permită accesul în locuinţă pentru lucrări de consolidare va răspunde penal, considerîndu-se că gestul lui pune în pericol viaţa celorlalţi locatari ai clădirii. Decizia a fost adoptată ca urmare a cererilor reduse pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, deşi, potrivit unui program naţional, costurile acestor lucrări sînt avantajoase pentru proprietari.

La nivelul oraşului Constanţa, potrivit unei unei liste preliminare întocmite de către Direcţia Corp Control a Primăriei Constanţa şi Regia Autonomă pentru Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP), există 53 de imobile cu risc seismic, pentru care au fost realizate expertize de către specialişti. În cazul clădirilor incluse în această listă au fost întocmite şi o serie de recomandări: în cazul clădirilor cu risc seismic ridicat (II şi III) se recomandă consolidări sau demolări în funcţie de rezultatele expertizelor. Cele mai multe clădiri cu risc seismic se află în zona peninsulară, pentru cîteva dintre acestea existînd deja proiecte de reconsolidare. Un exemplu de clădire care a fost deja reconsolidată şi modernizată, cu bani de la Consiliul Local Municipal Constanţa (CLM), este Dispensarul de pe str. Ştefan cel Mare, pentru care au fost cheltuiţi 1,4 miliarde lei. În plus, s-au mai făcut reconsolidări la cîteva şcoli şi licee, cu fonduri europene, la care s-au adăugat bani de la CLM şi de la Guvern. Un astfel de exemplu este cel al Colegiului Pedagogic “Constantin Brătescu“. Mai mult decît atît, anul viitor se va alcătui un program anual care să cuprindă fonduri necesare pentru expertizarea, reconsolidarea şi execuţia imobilelor cu risc seismic din municipiul Constanţa. Potrivit directorului Direcţiei Tehnic Achiziţii din cadrul Primăriei Constanţa, Ion Marica, proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie decît cea de locuit, situate în clădirile supraetajate, construite înainte de 1978, au obligaţia să acţioneze solidar cu proprietarii locuinţelor şi cu asociaţiile de proprietari pentru expertizarea infrastructurii de rezistenţă a întregii clădiri în termen de doi ani de la primirea notificării de la primărie. În cazul clădirilor integrate în clasa I de risc seismic în urma expertizării, realizarea proiectării lucrărilor de intervenţie se face numai de către persoanele fizice sau juridice autorizate, iar verificarea proiectelor, de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de doi ani de la primirea notificării. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi de la 1.000 la 3.000 lei, constatarea acestor contravenţii şi aplicarea sancţiunilor realizîndu-se de către organele cu atribuţii de control ale primăriei.