Ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner, critică propunerile comisarului pentru Agricultură, Dacian Cioloş, privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC), susţinând că acestea vor crea mai multă birocraţie şi vor dezavantaja marile ferme. În prezent, fermierii trebuie să completeze 18 formulare. ”Nu avem nevoie de un nou monstru birocratic, ci de o politică agricolă orientată spre viitor”, a precizat Aigner. ”Cum se va proceda în cazul în care un fermier nu respectă regulile de ecologizare, primeşte subvenţii cu 30% mai puţin, nu primeşte nimic sau penalizarea este în funcţie de gravitatea neregulilor?”, s-a întrebat Ilse Aigner, referindu-se la propunerea comisarului de asociere a sprijinului pentru fermieri cu măsuri de ecologizare, în caz contrar aplicându-se penalizări. Ministrul german nu este de acord nici cu propunerea ca micile ferme să fie scutite de această prevedere, de care ar beneficia în special micile exploataţii agricole din România, Bulgaria sau Polonia, cu două sau trei hectare de teren.

Propunerile lui Cioloş au fost criticate şi de Danemarca, ai cărei fermieri ar urma să piardă o mare parte din subvenţiile directe, dacă reforma PAC va fi adoptată în forma propusă de el. Britanicii cred că propunerile nu reprezintă un răspuns la pierderea competitivităţii fermelor europene şi la lipsa de eficienţă faţă de alte regiuni. CE a prezentat, în octombrie, un proiect de reformă a PAC pentru perioada de după 2013, ce are în centru o reorientare şi o reechilibrare a modului de acordare a subvenţiilor, dar bugetul rămâne cam la acelaşi nivel, 55 de miliarde de euro pe an, până în 2020. Obiectivul acestui proiect este sporirea competitivităţii, a durabilităţii şi a stabilităţii agriculturii peste tot în Europa, pentru a garanta cetăţenilor europeni o alimentaţie sănătoasă şi de calitate, pentru a proteja mediul şi pentru a dezvolta zonele rurale. Reforma PAC trebuie să fie aprobată de guvernele UE şi de PE, un proces care ar va dura cel puţin doi ani. Reforma vizează să reechilibreze plata subvenţiilor directe, care în prezent acordă, de pildă, fermierilor din Italia şi Grecia 400 de euro la hectar, în timp ce letonii primesc sub 100 de euro la hectar. Totuşi, Franţa va continua să fie primul beneficiar al PAC şi va pierde relativ puţin, în timp ce ţările din Europa de Est vor continua să încaseze prime la hectar sub media europeană. Balticii sunt nemulţumiţi din această cauză. Cioloş le-a spus europarlamentarilor că doreşte ca fermierii din toate ţările să primească cel puţin 90% din media plăţilor directe - în prezent de circa 270 de euro la hectar -, dar nu a indicat un termen-limită pentru atingerea acestui obiectiv. Pentru a ajuta la eliberarea fondurilor care să fie folosite la redistribuire, Cioloş a anunţat că marile exploataţii agricole nu vor putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an, începând din 2014.

Proiectul specifică acordarea subvenţiilor pentru fermierii activi, ceea ce înseamnă că, de exemplu, aeroporturile sau terenurile de golf nu vor mai putea primi subvenţiile din prezent. CE propune să lege acordarea ajutoarelor pentru cele circa 12 milioane de exploataţii agricole europene de câteva practici agricole simple, ale căror efecte nu mai trebuie demonstrate: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor, păstrarea rezervoarelor de biodiversitate sau a elementelor de peisaj pe cel puţin 7% din suprafeţele arabile. Principalul sindicat al agricultorilor din Europa, Copa-Cogeca, contestă principiul pârloagelor ecologice, considerându-l ilogic când cererea alimentară mondială ar urma să crească cu 70% până în 2050.