Singurul avantaj pe care autorităţile încearcă să-l creeze în prezent, pentru ieşirea din criză, este crearea unui cadru fiscal pe un orizont de trei-patru ani, care să colaboreze foarte bine cu politica monetară, a afirmat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. \"Trichet (preşedintele Băncii Centrale Europene - n.r.) spunea că în zona euro sînt trei mai atuuri de ieşire din criză: moneda unică, cadrul de politică monetară pe termen mediu, cu angajamente de stabilitate, şi deschiderea foarte mare pe termen mediu\", a declarat Croitoru. El a subliniat că România, însă, nu are deocamdată niciunul dintre aceste trei avantaje. Pe de altă parte, oficialul BNR a precizat că în România există vulnerabilităţi, precum un grad mare de îndatorare şi o monedă care nu este de rezervă şi poate fi atacată inclusiv de propria populaţie. \"Menţinerea calendarului de adoptare a euro la 1 ianuarie 2015 este cheia succesului\", a spus Croitoru. Totodată, el a arătat că reducerea semnificativă a ritmului de depreciere este asociată cu reducerea competitivităţii interne, astfel că politica salarială trebuie să fie extrem de riguroasă. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) contribuie la stabilitate în România, dar poate fi şi un real pericol dacă nu-l respectăm şi nu-l ducem la bun sfîrşit, a avertizat Croitoru. \"În timp ce a ajutat pentru stabilitate, cred că acordul a creat şi un real pericol. O abatere de la politici poate reprezenta un mare pericol pentru stabilitatea cursului de schimb. Un mesaj că nu îndeplinim politicile convenite poate face pieţele foarte irascibile\", a explicat reprezentantul BNR. În opinia lui, criza actuală semnalează că anumite lucruri nu mai sînt bune şi trebuie abandonate, iar guvernele ar trebui să-şi să-şi asume şi dispariţia unor structuri. \"România ar trebui să promoveze o altfel de abordare ca răspuns la criză, mai ales că a avut o experienţă socialistă şi este foarte uşor să convingi populaţia că fondurile publice vor salva situaţia\", a spus Coritoru. El a explicat că, deşi, potrivit ciclurilor industriale, unele sectoare mor natural, guvernele sînt tentate să salveze aceste entităţi, mai ales dacă este vorba de un număr mare de locuri de muncă. \"E mult mai rău pentru imaginea unui guvern dacă dispar un milion de locuri de muncă decît dacă nu se reuşeşte crearea a 100.000 de companii cu cîte 10 locuri de muncă\", a adăugat oficialul BNR. Croitoru vede cel mai mare pericol în faptul că populaţia a ajuns să creadă că neintervenţia guvernului este principala problemă pentru prosperitate, \"pe cînd lucrurile stau invers, prosperitatea vine din libertatea pieţelor, nu din intervenţionism\". Concluzia lui Croitoru este că deplasarea excesivă către măsuri guvernamentale, folosind foarte multe fonduri publice, va restrînge libertatea pieţelor.