În ultimii ani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa se confruntă cu o situaţie fără ieşire: prea puţini bani alocaţi pentru bugetul instituţiei. „Anul acesta am primit la buget 60.000.000 lei, dintre care 3.000.000 i-am dat pe datoriile de anul trecut. Banii care ne-au mai rămas după primele şapte luni ale anului ne mai ajung doar pentru lunile august şi octombrie. Ca şi anul trecut, aşteptăm să mai primim fonduri în urma rectificării bugetare”, a declarat directorul DGASPC, Petre Dinică. Instituţia are în grijă aproximativ 1.100 de copii în centrele de plasament şi în asistenţă maternală şi 600 de adulţi în centrele de îngrijire, pentru care trebuie să asigure hrana, lenjeria de pat, produse igienico-sanitare şi, nu în ultimul rînd, îmbrăcămintea (valabil numai în cazul copiilor). Pe lîngă aceste cheltuieli, mai trebuie plătite şi utilităţile: apa, curentul electric şi, eventual, încălzirea. Potrivit directorului DGASPC, singura rezolvare a acestei situaţii o reprezintă modificarea legislaţiei. „Trebuie să se specifice clar în ce proporţii trebuie să contribuie la asigurarea bugetului DGASPC statul şi autorităţile locale şi, mai ales, de unde să provină banii pe care ar trebui să ni-i dea autorităţile locale, cu alte cuvinte, sursa de finanţare. Pînă nu vor fi clarificate aceste aspecte, ne vom trezi mereu în această situaţie”, a precizat Petre Dinică, adăugînd că şi alte direcţii din ţară se află în aceeaşi situaţie. Anul acesta, numărul micuţilor lăsaţi în grija statului a crescut cu 20%. În doar şase luni, 55 de copii au fost instituţionalizaţi. O creştere a solicitărilor se înregistrează şi în cazul adulţilor. Spre exemplu, de la începutul anului au fost instituţionalizate 27 de persoane şi numai în luna iulie DGASPC a înregistrat peste 20 de cereri. În multe dintre cazuri, este vorba despre persoane în vîrstă sau cu handicap, fără adăpost, fără familie, care ajung în spitale şi mai apoi în atenţia instituţiei de ocrotire socială. Centrele de plasament sunt supraaglomerate. În fiecare unitate sînt cu aproximativ patru copii în plus peste limită.