Protest împotriva lui Ungureanu, în oraşul său natal

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Şedinţă comună

Protest împotriva lui Ungureanu, în oraşul său natal

Politică 05 Martie 2012 / 00:00 460 accesări

LOZINCI ÎMPOTRIVA GUVERNULUI La prima ieşire din Bucureşti, cu tot cu minştri, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a fost întâmpinat, la Iaşi, cum altfel, decât cu proteste. Câteva zeci de persoane, printre care şi membri ai organizaţiei Noua Dreaptă, au protestat, sâmbătă, la Iaşi, înainte de sosirea delegaţiilor Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău. Protestatarii s-au adunat în faţa Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, unde s-a desfăşurat şedinţa, şi au scandat lozinci în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, dar şi împotriva “corupţiei din justiţia românească”. Cei care au strigat sloganuri precum “Basarabia, pământ românesc”, “Jos hotarul de la Prut”, \"România mare, cu vechile hotare”, “Basarabia e România” sau “Trăiască, trăiască, Ardealul, Moldova şi Ţara Românească” aparţin organizaţiei Noua Dreaptă. Aceştia au afişat şi bannere, dar şi steaguri ale României. Pe de altă parte, scandările împotriva guvernului român şi a preşedintelui Traian Băsescu au fost susţinute de mai multe persoane care, de aproape trei săptămâni, protestează zilnic în faţa Primăriei Iaşi ori în Piaţa Unirii. “Jos Guvernul securist”, “Jos mafia”, “Afară, afară, trădători din ţară”, “Vrem anticipate”, “PDL - UDMR, aceeaşi mizerie”, “Cuza domnitor, Băsescu trădător”, sunt doar câteva din lozincile scandate de ieşeni. Interesant este că, deşi născut în Iaşi, premierul Mihai Răzvan Ungureanu nu a fost întâmpinat cu flori şi aplauze…

ACORDURI SEMNATE Revenind la şedinţa comună a celor două guverne, au fost semnate şapte acorduri şi înţelegeri. Cei doi prim-miniştri au semnat planul de acţiune pentru aplicarea prevederilor Declaraţiei Comune privind Instituirea unui parteneriat strategic între cele două ţări, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Miniştrii de Interne ai celor două ţări au semnat un acord privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor. La nivel de Ministere ale Dezvoltării, Cristian Petrescu şi Anatolie Zolotcov au semnat un acord de colaborare. O altă înţelegere vizează regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, acord care a fost semnat de miniştrii Apărării, Gabriel Oprea şi Viltalie Marinuţă. Ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a semnat cu omologul său, Valentina Buliga, un aranjament administrativ pentru aplicarea acordului de securitate socială. Aceiaşi oficiali şi-au pus semnătura şi pe un protocol de cooperare între ministerele pe care le conduc. Un alt document bilateral care a fost semnat la Iaşi prevede o colaborare în domeniile tineretului şi sportului, semnat între ministrul Educaţiei Cătălin Baba şi ministrul moldovean al Tineretului şi Sportului Ion Cebanu. Membrii guvernelor român şi moldovean au convenit ca proiectul de interconectare a reţelelor de transport al gazelor naturale să fie finalizat în acest an.

BANI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 milioane euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, bani asiguraţi din fondul nerambursabil de 100 milioane euro, alocat în urmă cu doi ani. Premierul moldovean, Vlad Filat, a arătat că există unele \"carenţe\" în implementarea acestui acord, care vor fi eliminate. \"Trebuie să recunosc că sunt probleme în administrare şi la Chişinău, de aceea am convenit cum înlăturăm aceste carenţe în implementarea acestui acord important pentru Republica Moldova\", a spus Filat. Tot în urma discuţiilor de sâmbătă, s-a decis ca infrastructura de transport a Republicii Moldova să fie conectată cât mai rapid la toate axele şi coridoarele europene care traversează România, pentru a reduce costul şi durata călătoriilor între cele două ţări. România şi Republica Moldova vor promova, sprijinindu-se reciproc, o rută a viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre (AIMN), iar suprapunerea acesteia cu principalele axe de transport ale UE, cu includerea Chişinăului şi a Bucureştiului în acest parcurs, sunt elemente care fac proiectul relevant economic şi facilitează transpunerea acestuia în practică într-un orizont de timp previzibil.



12