Peste o sută de cadre didactice, studenţi ai Facultăţii de Medicină, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, asistente medicale, infirmiere au declanşat vineri, în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, un protest spontan, nemulţumiţi de anunţatele modificări ce se impun în unitatea sanitară. Unii dintre protestatari au spus că nu au făcut altceva decât să urmeze exemplul colegilor de la Brăila, însă au ales să manifeste paşnic, fiind convinşi că va exista, într-un final, o cale de dialog cu reprezentanţii celei mai mari unităţi sanitare din judeţ, dar şi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). Dacă asistenţii medicali, infirmierele şi unii rezidenţi au protestat faţă de sărăcia în care a ajuns Sănătatea din România, implicit Sănătatea locală, cadrele didactice s-au arătat nemulţumite faţă de unele măsuri care trebuie aplicate la nivel de spital. Reprezentanţi din cadrul Biroului Consiliului Profesoral al Facultăţii de Medicină Constanţa contestă modul în care Consiliul de Administraţie (CA) al SCJU a făcut numirile pentru funcţiile de conducere ale secţiilor unităţii spitaliceşti. Decanul Facultăţii de Medicină, prof. univ. dr. Petru Bordei, şi-a arătat dorinţa de a menţine statutul de „clinic” al SCJU, astfel că fiecare şef de secţie trebuie să fie cadru universitar. Prof. univ. dr. Bordei spune că facultatea face tot ceea ce trebuie pentru ca viitorii medici să fie unii de calitate dar că, pentru asta, se impune o muncă intensă din partea studenţilor, cât mai aproape de mediul de spital, cât mai aproape de realitatea cu care se confruntă bolnavul. „Am fost anunţaţi, indirect, printr-o persoană pe care nu o cunoaştem, că trebuie să ne luăm toate aparatele pentru că, de la 1 octombrie, studenţii nu vor mai fi primiţi în spital. Unde să-i ducem? Faci medicină fără să ai acces la spital?”, întreabă decanul. El este convins că, la nivel local, se vor face toate eforturile pentru ca SCJU - cea mai reprezentativă unitate sanitară din judeţ - să fie menţinut, odată cu demararea ierarhizării spitalelor, în primele categorii, de rang înalt şi foarte înalt. Pentru asta, SCJU trebuie să rămână clinic, fapt care va aduce sume importante pentru continuarea dezvoltării sale.

„DACĂ LUAREA DECIZIEI CLINICE ESTE DETERIORATĂ PRIN INTERFERENŢA ADMINISTRAŢIEI ÎN ROLUL MEDICILOR, DREPTURILE PACIENTULUI DE A FI ÎNGRIJIŢI DE MEDICI RESPONSABILIZAŢI PENTRU A PRESTA ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE DE ÎNALTĂ CALITATE POT FI GRAV AFECTATE” (DECLARAŢIA COMITETULUI PERMANENT AL MEDICILOR EUROPENI PRIVITOR LA AUTONOMIA PROFESIONALĂ ŞI INDEPENDENŢA DIN PUNCT DE VEDERE SPITALICESC A CORPULUI MEDICAL)

FACULTATEA DE MEDICINĂ CONSTANŢA, A TREIA DIN ŢARĂ. Nu de puţine ori, autorităţile s-au mândrit cu facultatea constănţeană, rezultatele absolvenţilor la concursul naţional de rezidenţiat fiind unele remarcabile, în ciuda faptului că nu mereu studenţii au avut la îndemână întreaga bază materială. „De cinci ani, Facultatea de Medicină este a treia pe ţară”, susţine decanul. Mulţi dintre medicii care au ales să ia parte la semnalul de alarmă către autorităţi s-au arătat optimişti. Dr. Cătălin Grasa, cadru didactic, la rândul său, a declarat că „nimeni nu doreşte ca activitatea medicală şi cea didactică să aibă de suferit”. „Este un spital clinic şi am dori să rămânem la acelaşi nivel. Nimeni nu doreşte să se ajungă la scăderea lui ca performanţă. Ca în orice spital clinic, activitatea medicală are şi activitate educaţională, de aceea spitalul este dotat cu săli de curs, săli de lucrări practice, chiar dacă marea majoritate a timpului se petrece la patul bolnavului. Se doreşte ca această activitate să nu fie denaturată, să facem partea educaţională în condiţii normale. Este o formă spontană de reacţie faţă de această încercare de delimitare, relativ dură. În mod sigur sunt modalităţi de a sta de vorbă. Probabil nu există încă formula de a găsi o punte de legătură între conducerea spitalului şi facultate. Mă aşteptam să se rezolve mai demult şi să nu ajungem la o asemenea situaţie. Timpul probabil va demonstra că lucrurile se pot aşeza mult mai sigur”, spune, optimist, dr. Grasa. Şi prof. dr. Vasile Sârbu, cel care a pus bazele Facultăţii de Medicină din Constanţa, are convingerea că şi autorităţile vor o bună colaborare. El crede că nu se va ajunge la interzicerea accesului studenţilor în spital, iar sălile de curs despre care se spune că s-au pierdut să revină studenţilor. „De aceea este spital clinic, dotat superior faţă de alte spitale mari din ţară. Nu putem ucide un bun câştigat care ne aşază în rândul centrelor medicale universitare cu renume. Ar fi o premieră dacă s-ar face aşa ceva, dar sper să nu se întâmple. Spre centrele universitare au migrat creierele cele mai înalte, sutele de doctoranzi. Bănuiesc că aceste lucruri se vor remedia, nu se vor întâmpla”, spune profesorul.

STUDENŢII VOR ÎNVĂŢA ÎN SPITAL, LA PATUL BOLNAVULUI. Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, a infirmat zvonul potrivit căruia studenţii vor avea accesul interzis în spital. „Nu a zis nimeni aşa ceva. Medicina se face la patul bolnavilor. Studenţii, alături de cadrele didactice, vor intra să înveţe în spital”, susţine managerul. În schimb, într-adevăr, toate sălile de curs ce au fost improvizate pe holurile spitalului trebuie dărâmate, şi asta pentru că reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea impun, în mod obligatoriu, acest lucru. „Ne-au spus că acestea îngreunează evacuarea în caz de incendiu. Nu ne mai putem risca. Se poate întâmpla o nenorocire, ne putem lua amenzi. Nu avem de ales”, spune dr. Căpăţână. Cât priveşte cele două săli de curs (I şi II), amenajate în cadrul SCJU, managerul spune, din nou, că nu are ce face. „În Policlinică sunt foarte multe birouri, în loc să funcţioneze cabinete medicale. Nu avem ce face. Trebuie să mutăm activitatea de birou în sălile de curs, iar policlinica să aibă spaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii medicale”, explică managerul, care a adăugat că studenţii pot merge pentru predarea cursurilor teoretice în Campusul universitar, clădire special amenajată pentru această activitate. „Nimeni nu vrea desfiinţarea facultăţii. Departe de noi acest gând. Există un campus în care au fost investite sume uriaşe”, mai completează managerul.

NEMULŢUMIRI CU DUIUMUL – REZOLVĂRI! Câţiva dintre protestatari au cerut demisia managerului, nemulţumirile fiind numeroase, înţelese, de altfel, şi de conducere, înţelese de autorităţi, de reprezentanţi ai medicilor, chiar cu o zi înainte fiind alcătuită o scrisoare către preşedintele României, premier şi ministrul Sănătăţii. Prin document s-a cerut ca, „înainte de ultima suflare, să se treacă la resuscitarea Sănătăţii”. Oficialii atrăgeau atenţia că “în Sănătate nu merge cu jumătăţi de măsură”, ci “trebuie mers împreună, toate măsurile fiind integrate într-un sistem sanitar coerent, care să nu fie schimbat de la un ministru la altul” şi să privească cu responsabilitate asupra sistemului grav afectat pentru a salva medicina românească de la pieire. “Priviţi şi suportaţi cu bărbăţie adevărul crunt al Sănătăţii, aflată acum în staţia Terminus. Ascultaţi, pentru ultima oară, vocea medicilor. Cugetaţi în linişte la problemele puse pe tapet, pentru că de voi depinde Sănătatea românilor”, se mai arată în scrisoare. Potrivit liderului Spitalului de Urgenţă Constanţa, Violeta Caraivan, protestatarii sunt nemulţumiţi de decizia Consiliului de Administraţie al spitalului de a disponibiliza cadre medicale. “Oamenii sunt speriaţi pentru că nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Restructurările şi concedierile care au loc la nivelul Spitalului de Urgenţă sunt făcute fără a avea o bază legală. Nimeni nu ne comunică nimic”, a precizat Caraivan. După o oră de protest, oamenii au dorit să discute cu managerul, dând buzna în biroul acestuia. Dr. Căpăţână nu a fost însă găsit, ca de altfel nimeni din conducere. Absenţa managerului a fost însă una motivată. „În acel timp eram la CJC pentru a discuta finanţarea pentru continuarea lucrărilor de modernizare a Unităţii Primire a Urgenţelor. Promisiunea preşedintelui CJC de a ne sprijini cu cei 5% pentru lucrările la vechea Urgenţă s-a adeverit. Am obţinut banii”, spune managerul. La rândul său, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, dr. Constantin Dina, a reuşit să „smulgă” Ministerului Sănătăţii suma promisă la inaugurarea UPU, corpul nou, respectiv cele zece miliarde lei.