Mai multe mişcări de protest au avut loc, ieri, în oraşul Niş din sudul Serbiei, în oraşul kosovar cu majoritate sîrbă Mitroviţa şi în capitala Muntenegrului, Podgoriţa, unde trăieşte o importantă comunitate sîrbă. Poliţia a anunţat vigilenţă maximă în preajma ambasadelor. UE a cerut Serbiei să protejeze amabasadele europene de atacurile manifestanţilor care protestează faţă de secesiunea Kosovo de Serbia, avertizînd că astfel de violenţe ar putea periclita relaţiile strînse cu blocul comunitar. Kosovo şi-a declarat independenţa duminică, iar aceasta a fost rapid recunoscută de SUA şi de majoritatea statelor europene.

Circa 250.000 de persoane, potrivit autorităţilor locale, au participat, joi, la un marş paşnic în Belgrad, ascultînd discursuri şi cîntece într-o atmosferă melancolică. Ministerul sîrb de Interne a estimat numărul participanţilor la jumătate de milion. Cîteva sute de tineri s-au desprins însă de mulţime şi au atacat ambasada SUA, incendiind o parte a clădirii. O persoană a fost ucisă şi alte 130 rănite, dintre care 52 de poliţişti, în timp ce alte 192 de persoane au fost arestate în urma violenţelor de joi, de la Belgrad. Un cadavru carbonizat a fost descoperit la ambasada SUA. Oficiali din cadrul ambasadei au precizat că nu este vorba despre unul dintre angajaţii săi. Ambasada SUA la Belgrad a decis, după consultări cu Departamentul de Stat, să evacueze personalul diplomatic neesenţial din capitala sîrbă, după incidentele de joi. ”Nu sîntem convinşi că autorităţile sîrbe pot asigura securitatea angajaţilor noştri”, a declarat purtătorul de cuvînt al ambasadei, precizînd că această măsură va fi în vigoare pentru o perioadă iniţială de şapte pînă la zece zile. Ambasadele a opt ţări, SUA, Turcia, Croaţia, Marea Britanie, Belgia, Germania, Bosnia-Herţegovina şi Canada, au fost avariate, dar şi 90 de magazine şi mai multe automobile, în timpul violenţelor de joi seară. În consecinţă, în cursul zilei de ieri, preşedintele sîrb, Boris Tadici, a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate Naţională, după violenţele soldate cu un mort şi 130 de răniţi. SUA au anunţat, vineri, şi închiderea temporară a consulatului lor din capitala sîrbilor bosniaci Banja Luka, după o manifestaţie violentă organizată cu o zi înainte.

Consiliul de Securitate al ONU condamnă violenţele de la Belgrad

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat violenţele comise joi asupra ambasadelor de la Belgrad şi a reamintit principiul inviolabilităţii misiunilor diplomatice. Anterior, ambasadorul american la ONU, Zalmay Khalilzad, anunţase că SUA vor solicita în Consiliul de Securitate condamnarea atacului asupra ambasadei de la Belgrad. Ulterior, SUA protestaseră oficial pe lîngă guvernul sîrb, calificînd drept ”intolerabilă” situaţia care le-a permis manifestanţilor sîrbi să incendieze ambasada americană de la Belgrad. Nicholas Burns, numărul trei în ierarhia Departamentului de Stat, a discutat telefonic cu premierul sîrb, Vojislav Koştuniţa şi cu ministrul sîrb de Externe, Vuk Jeremic, transmiţîndu-le protestul SUA faţă de incursiunea manifestanţilor şi ”măsurile total insuficiente de securitate asigurate de forţele de ordine sîrbe”.

Slovenia solicită scuze din partea Serbiei

Preşedintele sloven, Danilo Turk, i-a adresat o scrisoare omologului său sîrb, solicitîndu-i să prezinte scuze şi să repare pagubele aduse ambasadei slovene din Belgrad, în cursul protestelor de joi seară. Liderul sloven a condamnat ferm comportamentul care a dus la distrugerea ambasadei şi simbolurilor naţionale ale Sloveniei şi ale UE. El a precizat că aşteaptă ca Guvernul sîrb să ia măsurile necesare şi să ceară scuze pentru pagubele provocate. Turk a subliniat de asemenea că odată cu adoptarea propunerii Guvernului sloven privind recunoaşterea independenţei Kosovo, procesul de recunoaştere a început şi el a fost aprobat de Parlament.

Poliţia din Kosovo ia măsuri suplimentare de securitate la frontiera cu Serbia

Poliţia din Kosovo l-a arestat, vineri, pe liderul unei grupări extremiste albaneze, relatează agenţia Beta citată de site-ul postului de radio B92. Adem Mripa a fost reţinut în oraşul Kosovska Mitroviţa, unde există o importantă comunitate de etnici sîrbi. Se pare că Mripa a fost arestat pentru deţinere de arme, bombe şi mine.

Totodată, poliţia din Kosovo a sporit, ieri, securitatea la punctele de trecere a frontierei cu Serbia, pentru a împiedica venirea cetăţenilor sîrbi pe teritoriul kosovar, în scopul organizării de acţiuni contra independenţei. Cu toate acestea, numeroşi sîrbi, care se deplasau cu propriile autoturisme, au primit permisiunea să intre în Kosovo pe la punctul de trecere Jarinje, alăturîndu-se protestelor organizate la Kosovska Mitroviţa. Protestatarii au aruncat petarde şi torţe spre principalul pod ce uneşte cele două comunităţi. Imediat au intervenit autorităţile locale, iar protestul a continuat în calm.

”Rusia ar putea recurge la forţă, dacă NATO sau UE sfidează ONU pe tema Kosovo”

Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a apreciat ieri că ”Rusia ar putea utiliza forţa, dacă NATO sau UE sfidează ONU pe tema Kosovo. Dacă în prezent UE adoptă o poziţie unită sau NATO îşi depăşeşte mandatul în Kosovo, aceste organizaţii vor sfida ONU şi atunci vom pleca şi noi de la faptul că trebuie să utilizăm o forţă brutală, o forţă armată, ca să ne respecte”. Rusia, aliatul Serbiei, respinge independenţa Kosovo. Moscova regretă violenţele izbucnite la Belgrad, dar consideră că recunoaşterea independenţei Kosovo va avea consecinţe negative şi în alte regiuni ale lumii.

Comisia Europeană a criticat, vineri, declaraţiile agresive ale Rusiei privind Kosovo. ”Acest tip de declaraţii în care Rusia ameninţă că va recurge la forţă nu ajută cu nimic în situaţia prezentă”, a declarat purtătorul de cuvînt al Comisiei, Johannes Laitenberger, în cadrul unei conferinţe de presă. ”Obiectivul nostru este să nu mai existe violenţă şi ca tensiunile din Kosovo să dispară în manieră paşnică”, a completat el.

SUA vor acorda peste 400 de milioane de dolari ajutor pentru Kosovo

Guvernul SUA va acorda ajutor în valoare de 412,7 milioane de dolari statului Kosovo, în perioada 2007-2008 şi va sprijini aderarea Kosovo la ONU, a declarat subsecretarul de Stat american, Nicholas Burns. UE a anunţat, la rîndul său, că va susţine dezvoltarea economică a Kosovo cu fonduri de un miliard de euro pînă în 2010. Burns a precizat că SUA, UE şi alţi donatori internaţionali se vor întîlni în curînd pentru a-şi coordona eforturile de asistenţă financiară. ”Un Kosovo independent este soluţia justă la crimele teribile comise împotriva acestui popor în anii \'80 şi \'90. Va fi binevenit în Europa şi NATO anticipează cu nerăbdare viitorul parteneriat cu această ţară. Noi americanii credem că un Kosovo independent va contribui la stabilitatea pe termen lung din Balcani. Ştim acest lucru. Dacă independenţa ar fi mai fi fost amînată mult timp, ar fi dus la creşterea, nu la temperarea instabilităţii din regiune”, a conchis Burns.

Sîrbii bosniaci au în vedere o posibilă secesiune de Bosnia

Parlamentul Republicii Srpska a decis, joi seară, că entitatea sîrbilor bosniaci are dreptul de a se separa de Bosnia, dacă ONU şi majoritatea ţărilor UE recunosc independenţa Kosovo. Observatorii politici afirmă că, în cazul convocării unui referendum, majoritatea populaţiei ar vota în favoarea independenţei. Entitate sîrbă a Bosniei, Republica Srpska formează, alături de Federaţia Croato-Musulmană, Bosnia de după războiul intercomunitar care a devastat fosta republică iugoslavă în perioada 1992 - 1995. Cele două entităţi sînt legate prin instituţii centrale, care au însă prerogative reduse.