Opoziţia naţionalistă sîrbă a organizat, marţi, la Belgrad, o manifestaţie de sprijin faţă de Radovan Karadzic, anunţată ca un protest de amploare faţă de “regimul trădător şi dictatorial al preşedintelui Boris Tadic”. Manifestaţia este prima de amploare a opoziţiei naţionaliste de la anunţul arestării fostului lider al sîrbilor bosniaci, în 21 iulie. Adunarea a fost organizată de ultranaţionaliştii din Partidul Radical Sîrb (SRS), cu sprijinul Partidului Democratic din Serbia (DSS) al fostului premier naţionalist Vojislav Kostunica. De o săptămînă, la Belgrad au loc proteste zilnice faţă de arestarea lui Radovan Karadzic, dar nu au reunit decît cîteva sute de persoane.

Radovan Karadzicieste considerat încă, de mulţi sîrbi, un erou, pentru acţiunile sale din timpul războiului din Bosnia (1992-1995), în timp ce justiţia internaţională l-a inculpat pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război pentru aceleaşi fapte. Opoziţia naţionalistă a intrat într-un con de umbră după victoria forţelor pro-europene la alegerile legislative din 11 mai şi formarea unui guvern la care participă şi socialiştii fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, el însuşi mort într-o celulă a tribunalului de la Haga. Opoziţia mizează pe protestul de marţi pentru a se face din nou auzită. Între timp, procedura legală pentru tranferarea lui Radovan Karadzic pare să fie într-un punct mort, la mai bine de o săptămînă de la arestare. Tribunalul sîrb pentru crime de război nu a primit încă recursul avocatului lui Karadzic la decizia de transferare a acestuia la Haga, ceea ce face situaţia oarecum confuză. Presa sîrbă scria marţi că recursul ar putea să mai întîrzie cîteva zile. “Nu există un termen prevăzut de lege pentru primirea recursului”, a explicat purtătorul de cuvînt al tribunalului, Ivana Ramic. Instanţa apreciază cît timp aşteaptă în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte. Potrivit cotidianului “Vecernje novosti”, “Radovan Karadzic este calm şi trist în celula sa de la Belgrad. El se pregăteşte pentru transferarea la Haga şi le-a cerut apropiaţilor mai multe cărţi de autori sîrbi şi ruşi, o carte cu citate latineşti şi o versiune a Sonetelor lui William Shakespeare”.

Ţările UE cereau arestarea lui Radovan Karadzic pentru ca Belgradul să poată avansa în aspiraţiile sale europene. Dar Cei 27 îl vor la Haga şi pe omologul militar al lui Karadzic din timpul războiului, Ratko Mladic. Între timp, UE a decis marţi să aştepte o evaluare a procurorului Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie asupra cooperării Belgradului cu justiţia internaţională, înainte de a aproba intrarea în vigoare a unui acord de apropiere semnat deja cu Serbia. Acest lucru nu se va întîmpla mai devreme de luna septembrie. Miniştrii europeni de Externe salutaseră, săptămîna trecută, arestarea fostului lider politic al sîrbilor bosniaci. Ei au ezitat totuşi să îndeplinească aşteptările Belgradului şi să îl recompenseze imediat, aprobînd intrarea în vigoare a Acordului de Stabilizare şi Asociere semnat în aprilie. Acest acord, primul demers spre integrarea, la un moment dat, în blocul european, a fost semnat în aprilie, dar nu va putea intra în vigoare decît dacă autorităţile sîrbe cooperează deplin cu TPI. Miniştrii i-au însărcinat pe ambasadorii ţărilor lor să studieze această problemă la ultimele lor reuniuni, înaintea vacanţei de vară. Marţi, la ultima reuniune de acest gen prevăzută înainte de luna septembrie, ambasadorii au apreciat că este preferabil să mai aştepte. Ambasadorii vor lua decizia după transferul efectiv al lui Karadzic la Haga şi după deplasarea prevăzută a procurorului TPI, Serge Brammertz, la Belgrad, pentru evaluarea gradului de cooperare al Serbiei cu serviciile sale, a explicat un diplomat european. Unele state membre, în special Olanda, ezită să aprobe intrarea în vigoare a acordului cu Serbia atîta vreme cît fostul lider militar al sîrbilor din Bosnia, Ratko Mladic, inculpat şi el pentru genocid, nu va fi prins.