Ungaria a continuat, luni, ceremoniile de comemorare a 50 de ani de la Revolta din 1956, reprimată brutal de trupele sovietice, în condiţii maxime de securitate din cauza manifestaţiilor de protest. Toate căile de acces în piaţă au fost blocate de poliţişti dotaţi cu echipament de luptă, în timp ce elicopterele au survolat locul desfăşurării ceremoniei comemorative. Chiar şi aşa, forţele de ordine s-au confruntat, luni dimineaţă, cu unii dintre manifestanţii opoziţiei. Poliţia a efectuat arestări, unii protestatari fiind bătuţi în momentul evacuării zonei. Opoziţia ungară protestează de peste 35 de zile pentru a cere demisia premierului Gyurcsany.

Personalităţi locale şi străine au fost invitate în cursul zilei în Piaţa Kossuth pentru a asista la ridicarea drapelului naţional maghiar şi la adoptarea "Declaraţiei Libertăţii din 1956". Preşedintele Laszlo Solyom a inaugurat, duminică seară, printr-un discurs, seria comemorărilor. Oaspeţii străini invitaţi au asistat, duminică seară, la un spectacol de operă.

Liderii din 46 de state, precum şi oficiali din cadrul NATO şi Comisiei Europene au fost prezenţi la ceremoniile boicotate de opoziţia conservatoare.

La Budapesta au sosit 18 şefi de state europene, între care preşedinţii german Horst Koehler, austriac, Heinz Fischer, ceh Vaclav Klaus, polonez Lech Kaczynski, slovac Ivan Gasparovic şi croat Stipe Mesic, precum şi regii Spaniei şi Norvegiei. Şi premierul român, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost prezent la ceremonii. Finlanda, care asigură preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a fost reprezentată de şeful statului, Tarja Kaarina Halonen. Din Franţa a venit ministrul Afacerilor Europene, Catherine Colonna, iar din Belgia prinţul Philippe. Celelalte state membre ale Uniunii au decis să îşi trimită miniştrii Afacerilor Externe. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a participat alături de secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Vaticanul a fost reprezentat de cardinalul Angelo Sodano.

Nu numai protestele opoziţiei reprezintă o problemă pentru premierul Gyurcsany. Fondul Monetar Internaţional a solicitat Ungariei să ia măsuri urgente pentru refacerea credibilităţii politicii economice şi să reducă deficitele fiscale şi de cont curent, cele mai ridicate în rîndul statelor Uniunii Europene. În pofida reformelor economice adoptate de Ungaria în ultimii ani, Fondul consideră că a avut loc o încălcare a disciplinei fiscale, ce a condus la deficite semnificative. Se recomandă renunţarea la palierul în care este tranzacţionat forinţul, considerînd că fluctuaţia liberă a monedei ar fi o opţiune adecvată, în cadrul eforturilor de adoptare a euro.

Planul de reformă fiscală prezentat Uniunii Europene la 1 septembrie prevede reducerea deficitului bugetar la 3,2% din Produsul Intern Brut în 2009, comparativ cu cel de 10,1% estimat pentru anul curent. Două agenţii de evaluare financiară au revizuit în sens negativ ratingurile Ungariei, iar o a treia a pus ratingul sub supraveghere din cauza deficitelor semnificative. Ca urmare a ritmului mai scăzut al creşterii economice, inflaţia ar putea ajunge aproape de ţinta urmărită, pînă în 2008.