Aşa cum era şi firesc, voci importante din statele UE, precum şi de peste ocean au comentat în ceea ce priveşte protestele din Franţa şi semnificaţia politică a acestora. Preşedintele francez Emmanuel Macron este perceput adesea de partenerii săi europeni drept „un bastion împotriva populismului”, iar dificultatea sa pentru a face faţă revoltelor „vestelor galbene” provoacă îngrijorarea vecinilor Franţei, estimează observatori internaţionali, relatează AFP, potrivit agerpres.ro. „În 2017, alegerea sa a fost văzută ca o speranţă pentru vecinii săi europeni, după un an 2016 marcat de referendumul privind Brexit-ul şi alegerea lui Donald Trump la Casa Albă”, a declaratNicolas Baygert, profesor de comunicare politică la Universitatea Liberă din Bruxelles.

În viziunea Berlinului şi a Bruxellesului, Macron întruchipează „un bastion împotriva populismului”, dar şi „un lider voluntar în problemele europene”, estimează politologul belgian. Sprijinul foarte important adus de Emmanuel Macron cauzei europene „pare astăzi extrem de slăbit”, a mai spus el.

Imaginile cu scenele de violenţă din Paris şi primul pas înapoi făcut marţi de preşedinte după suspendarea taxei pe carburanţi, aflată la originea protestelor, au afectat foarte mult credibilitatea sa în Franţa şi în Europa. „Macron este apreciat de vecinii europeni pentru fermitatea sa, în timp ce ţara sa este considerată incapabilă să se reformeze de ani de zile”, subliniazăVincent Laborderie, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia.

Agravarea situaţiei miercuri, în pofida anunţurilor guvernamentale, reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru progresiştii din Europa care se pregătesc pentru alegerile europene din luna mai. „Dacă Macron nu acţionează (...) există riscul ca această situaţie să se încheie cu o victorie masivă a naţionaliştilor la următoarele alegeri europene”, scria marţi cotidianul spaniol El Pais. „Franţa nu-şi poate permite acest lucru. Nici Europa”, sublinia publicaţia spaniolă.

Cu o Angela Merkel extrem de slăbită - forţată în octombrie să anunţe retragerea de la conducerea partidului său în 2021 după două alegeri regionale dezamăgitoare - Emmanuel Macron urma să preia rolul de lider al progresiştilor în campania europeană. „Dacă situaţia continuă să se deterioreze în Franţa, (...) Macron nu va putea să joace liniştit acest rol”, avertizează Laborderie.

De cealaltă parte a Atlanticului, ziarul american Washington Post oferă o critică aspră. „Lui Macron îi place să se prezinte în ochii lumii drept un centrist fermecător care se poate opune furiei extremelor. Însă acasă, el este un politician copleşit, care riscă să fie înghiţit de o revoltă în creştere”, scria marţi ziarul american. La rândul lor, naţionaliştii, combătuţi în mod deschis de Emmanuel Macron, nu şi-au ascuns bucuria de a-l vedea slăbit pe preşedintele francez. „Macron nu mai este o problemă pentru mine sau pentru Europa”, a declarat luni ministrul de interne italianMatteo Salvini, liderul Ligii (extremă dreapta).

La rândul său, preşedintele american Donald Trump a ironizat marţi seara concesiile făcute de preşedintele francez. „Mă bucur că prietenul meu Emmanuel Macron şi protestatarii din Paris au căzut de acord asupra concluziei la care eu am ajuns în urmă cu doi ani”, a scris Trump pe Twitter, referindu-se la decizia sa de a retragere Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.