La finele săptămînii trecute, reprezentanţii barourilor din întreaga ţară s-au întîlnit la Bucureşti pentru a decide dacă este cazul să demareze ample acţiuni de protest. În urma unor discuţii furtunoase, desfăşurate pe parcursul a mai multor ore, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a decis ca membrii săi să nu mai intre "în grevă" pe data de 11 septembrie (n.r. astăzi), aşa cum se anunţase iniţial şi să amîne declanşarea acţiunilor de protest pentru 9 octombrie. Reprezentanţii Uniunii speră ca în acest răgaz de timp, instituţiile statului, în speţă Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să ia măsuri drastice şi să nu mai tolereze existenţa baroului paralel, format din membrii Baroului Constituţional Român (BCR). Conducerea Uniunii Avocaţilor a decis amînarea protestelor, după ce în prealabil s-au purtat discuţii pe tema barourilor paralele, atît cu reprezentanţi ai CSM şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi cu magistraţi din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Justiţie, ai Curţilor de Apel şi ai tribunalelor din întreaga ţară. Membrii CSM au anunţat că acest conflict de proporţii poate fi rezolvat doar printr-un recurs în interesul legii, formulat de procurorul general al României. Din păcate, în acest moment, acest post este vacant, dar ministrul Monica Macovei a anunţat că va hotărî pînă la finele lunii septembrie cine va fi noul procuror general. După ce a decis amînarea grevei pentru data de 9 octombrie, Uniunea Naţională a Barourilor din România a anunţat formarea unei Comisii de Monitorizare, care, în funcţie de atitudinea celor de la CSM şi Minister, va decide dacă mai este cazul unor proteste de amploare. " Această comisie va urmări modul în care autorităţile îşi vor îndeplini promisiunile făcute în cadrul dezbaterilor de vineri. Considerăm că, oricum, de la Congresul Avocaţilor desfăşurat în această vară la Mamaia şi pînă în prezent au fost făcuţi paşi semnificativi şi că neîndeplinirea unora dintre aceste promisiuni s-au datorat mai mult unor cauze obiective. În cazul în care problemele nu vor fi rezolvate, pe 9 octombrie vom demara acţiunile de protest, acestea constînd în principal în refuzul avocaţilor de a acorda asistenţă juridică din oficiu, în cazurile în care acest lucru este obligatoriu" a declarat av. Apostol Armeanu, consilier al Baroului Constanţa, prezent vineri la Consiliul Uniunii. Reprezentantul avocaţilor constănţeni a ţinut să menţioneze că protestul nu vizează doar problema Baroului Constituţional ci şi alte aspecte deosebit de importante, legate de exercitarea profesiei de avocat. În acest sens, trebuie menţionate atît problema colaborării cu instanţa, cît şi lipsa unor garanţii oferite de noul Cod de Procedură Penală în ce priveşte obligativitatea asistării specializate.

Baroul Constituţional, scos în afara legii ?!

Conducerea Uniunii este nemulţumită că cei de la Baroul Constituţional sunt în continuare lăsaţi să pledeze în instanţă şi să folosească aceleaşi însemne caracteristice avocaţilor. Preşedintele UAR, Cătălin Zamfirescu a declarat că riscul avocaturii clandestine duce la sumbinarea sistemului şi distruge credibilitatea justiţiei. Zamfirescu a mai spus că există numeroase hotărîri definitive, date în penal, care au fost anulate pentru că "avocaţii" Baroului Constituţional au asistat persoane arestate preventiv, deşi nu deţineau legal calitatea de apărător. În cadrul discuţiilor purtate ieri, Parchetul Înaltei Curţi a anunţat că se vor aplica sancţiuni drastice persoanelor care exercită clandestin profesia de avocat, dar urmează ca recursul în interesul legii formulat de viitorul procuror general să decidă dacă din rîndul "ilegalilor" fac parte şi cei de la Baroul Constituţional. Potrivit lui Cătălin Zamfirescu, Baroul Constituţional nu funcţionează legal întrucît chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut nelegalitatea structurii. În afara discuţiilor pe tema barourilor paralele, vineri la Bucureşti, reprezentanţii UAR, CSM şi ai Ministerului Justiţiei au dezbătut şi problema colaborării între instanţe şi avocaţi în cazul încuviinţării cererilor de asistenţă judiciară gratuită, acestea fiind necesar a fi acceptate cu celeritate pentru a nu amîna nejustificat soluţionarea cauzei.