Mişcările greviste vizând creşteri salariale continuau ieri, în pofida avertismentelor Consiliului Suprem al Forţelor Armate din Egipt, căruia Hosni Mubarak i-a încredinţat conducerea ţării. Greve şi manifestaţii au fost semnalate în numeroase locuri, în special în Delta Nilului, în oraşe situate de-a lungul Canalului de Suez dar şi la Cairo şi Alexandria. Conflictele de muncă s-au intensificat în ultimele zile, cu excepţia zilei de marţi, când s-a sărbătorit ziua de naştere a profetului Mahomed. Sectorul bancar a fost de asemenea perturbat, Bursa din Cairo va rămâne închisă cel puţin până duminică, 20 februarie, iar sute de angajaţi ai aeroportului internaţional continuau să ceară ameliorarea condiţiilor de lucru, fără a opri însă activitatea. Acestei situaţii dificile i se adaugă criza din domeniul turismului, aflat într-un punct mort după declanşarea mişcărilor de protest în Egipt, la 25 ianuarie. Turismul aduce anual la bugetul ţării aproximativ 13 miliarde de dolari, reprezintă 6% din PIB şi oferă, direct sau indirect, 10% din locurile de muncă. Marţi, armata s-a declarat conştientă de condiţiile sociale şi economice pe care le traversează societatea, explicând că aceste probleme nu pot fi rezolvate dacă nu încetează mişcările greviste.

Sute de persoane, probabil arestate în timpul manifestaţiilor care au dus la înlăturarea preşedintelui egiptean, sunt încă date dispărute, a anunţat o organizaţie pentru apărarea drepturilor omului. Gamal Eid, directorul Reţelei arabe de informare privind drepturile omului, a cerut armatei egiptene să dea publicităţii imediat o listă cu persoanele reţinute şi să respecte drepturile acestora. Conform definiţiei ONU, ”dispariţiile forţate reprezintă arestări, reţineri sau răpiri executate de agenţi ai statului sau de persoane sau grupuri de persoane care acţionează cu autorizaţia, sprijinul sau cunoştinţa statului, urmate de ascunderea detaliilor despre soarta victimelor”. Autorităţile egiptene nu au publicat informaţii oficiale privind persoanele arestate de la începutul mişcării de contestare a regimului lui Mubarak, soldată, conform ONU şi Human Rights Watch, cu circa 300 de morţi.

Israelul a intensificat cooperarea militară cu Egiptul, ceea ce permite trimiterea de trupe egiptene în Peninsula Sinai, pentru protejarea infrastructurii de transport al gazelor, informează ziarul ”Yediot Aharonot”. Serviciile premierului Benjamin Netanyahu şi ale Ministerului Apărării au refuzat orice comentariu. Potrivit ziarului citat, trupele egiptene vor primi permisiunea de a staţiona în Peninsula Sinai pentru o perioadă determinată, până va fi limitată revolta triburilor beduine locale. Vicepreşedintele Omar Suleiman ar fi cerut Israelului să permită trimiterea a 3.500 de militari egipteni în Peninsula Sinai, pentru protejarea reşedinţei lui Hosni Mubarak din Sharm el-Sheih şi instituţii din Rafah. Israelul a răspuns parţial acestei solicitări, permiţând trimiterea în Sinai a două batalioane egiptene, adică mai puţin de 700 de militari. La începutul lunii februarie, persoane neidentificate au atacat un gazoduct din nordul Podişului Sinai, care aprovizionează Iordania. Anexele Tratatului de Pace israeliano-egiptean din 1979 prevăd demilitarizarea Podişului Sinai, unde din 1981 este staţionată o Forţă Multinaţională de Control.