După ce în urmă cu lună, sindicaliştii CNSLR "Frăţia" s-au mulţumit să picheteze sediile prefecturilor din ţară, acţiunile de protest au atins punctul culminant în urmă cu o săptămînă, cînd marile confederaţii sindicale au dus zeci de mii de demonstranţi nemulţumiţi de scăderea dramatică a nivelului de trai, pe străzile Bucureştiului. Prin amploarea acţiunilor de protest, 2006 va rămîne al doilea an din istorie în care, patru mari confederaţii, CNSLR "Frăţia", BNS, Cartel “Alfa” şi CSDR, au blocat Capitala. A fost un miting pestriţ, cu fanfare, steaguri şi sirene, după modelul acţiunilor organizate de sindicaliştii occidentali. Cu toate că acţiunea de protest a fost precedată de încercările premierului Tăriceanu de a bloca desfăşurarea mitingului, sindicaliştii susţin că pînă la sfîrşitul anului, astfel de mitinguri vor deveni familiare bucureştenilor.

Liderii sindicali afirmă că acţiunile de protest sînt la un pas de a fi reluate şi, deşi au acordat un termen de 45 de zile, timp în care guvernanţii trebuie să adopte primele măsuri privind creşterea salariului minim, majorarea pensiilor la 45% din salariul mediu, oamenii sînt decişi să iasă în stradă. O altă soluţie privind continuarea protestelor este greva generală, însă, potrivit Legii conflictelor de muncă, o astfel de situaţie este mult mai greu de pus în practică. Cu toate că liderii celor patru confederaţii poartă negocieri cu Executivul, sindicaliştii sînt pregătiţi să declanşeze pe 15 iulie, un nou megamiting. "Atunci expiră primul termen al calendarului rezolvării revendicărilor sindicale. În această perioadă, specialişti din cadrul Ministerul de Finanţe elaborează o fundamentare a salariului minim pe economie. Dacă proiectul hotărîrii de Guvern nu va fi adoptat, este cert că se va recurge la alte acţiuni de stradă", a declarat preşedintele BNS Constanţa, Vasile Oţelea.