Cadre medicale ale Spitalului Orăşenesc Cernavodă au cerut, ieri, demisia preşedintelui Traian Băsescu, fiind convinse că vor rămâne fără locuri de muncă din cauza politicii susţinute de şefului statului. Zeci de salariaţi în halate albe se opun propunerii de desfiinţare a unităţii din localitate, susţinând că oamenii din Cernavodă au nevoie de spital. S-au alăturat acţiunii de protest primarul şi viceprimarul localităţii, care au promis sprijin. Chiar dacă atmosfera a fost una tensionată, existând păreri pro şi contra privind susţinerea unităţii, concluzia discuţiilor a fost că locuitorii oraşului au neapărată nevoie de un spital al lor şi el nu trebuie închis. Salariaţii sunt aproape convinşi că propunerea ca spitalul să se transforme în cămin de bătrâni este o dovadă că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu au analizat nicio secundă situaţia reală. Şi managerul Spitalului Orăşenesc Cernavodă, dr. Andrei Andrei, este de părere că decizia ministerului nu se justifică, mai ales că există bani pentru susţinerea spitalului. “Decizia de desfiinţare a spitalului nu se justifică din niciun punct de vedere. Oraşul are nevoie de un spital şi, în plus, există bani pentru funcţionarea lui. Consiliul Local şi-a arătat disponibilitatea de a susţine financiar unitatea, astfel că desfiinţarea nu se justifică”, a precizat dr. Andrei. “Oamenilor le este frică să nu rămână pe drumuri. Li s-a spus că nu vor fi trecuţi în şomaj şi că vor rămâne în sistem. Dar, pe de o parte, unde se vor duce atâţia oameni? Cine va putea angaja tot personalul sanitar? Şi apoi, dacă vor fi nevoiţi să facă naveta zilnic la spitale din Medgidia sau Constanţa, salariile se vor duce pe transport”, a spus managerul. Primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, le-a spus protestatarilor că a cerut Ministerului Sănătăţii ori să revină asupra deciziei de desfiinţare ori ca Spitalul Orăşenesc Cernavodă să devină secţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Edilul a vorbit, la rândul său, despre necesitatea funcţionării unei unităţi sanitare în localitate, în primul rând ea deservind necesităţi în caz de urgenţă, făcând referire la Centrala Nucleară. Încă de anul trecut, au început demersurile pentru ca spitalul să nu fie desfiinţat, edilul având întrevederi cu reprezentanţii Sănătăţii locale, dar şi centrale. “Spitalul a fost construit prin Programul Social de Urgenţă, aprobat prin Hotărâre de Guvern, fiind necesar în procesul de autorizare. Mai mult decât atât, spitalul este prevăzut cu spaţii pentru decontaminarea personalului Centralei Nucleare şi populaţiei, în caz de accident nuclear sau urgenţe radiologice”, explica, nu cu mult timp în urmă, într-un comunicat, primarul. Ea a explicat că Cernavodă nu este interesat de un asemenea proiect deoarece în oraş funcţionează deja un cămin de bătrâni, încă din 2005. Spitalul deserveşte atât populaţia din localitate cât şi pe cea din zonele limitrofe, pe o distanţă de 45 de km. “Este vorba despre o populaţie de peste 30.000 de locuitori din Cernavodă şi satele Dunăreni, Florii, Aliman, Vlahi, Rasova, Cochirleni, Seimenii mici, Seimenii mari, Dunărea”, spune edilul.

SPITALUL TREBUIE SĂ FUNCŢIONEZE. Spitalul, inaugurat în 2006, este dotat cu aparatură medicală performantă (laparoscop, videocolposcop, ecograf, ecograf portabil, aparat radiologic) în care funcţionează compartimentele de medicină internă, obstetrică-ginecologie, neonatologie, pediatrie, chirurgie generală, ATI, existând şi un serviciu de gardă. Tot aici mai funcţionează Ambulatoriu integrat cu 12 cabinete de specialitate (spitalizare de zi; bloc operator; laborator analize medicale; laborator radiologie şi imagistică medicală, serviciul de anatomie patologică; compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale; dispensar TBC; farmacie). “În ultimii doi ani, în urma solicitărilor cetăţenilor din Cernavodă s-au depus eforturi pentru atragerea de cadre medicale specializate în oraş, astfel încât cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Medgidia sau la Constanţa. Ne întrebăm ce se va întâmpla cu toate aceste dotări şi îmbunătăţiri dacă spitalul se va închide? Unde se vor duce toţi pacienţii care în prezent apelează la serviciile acestui spital?”, întreabă primarul.

SUNT SOLICITĂRI. Numărul persoanelor care solicită serviciile Spitalului din Cernavodă este unul reprezentativ. Numai în 2010 au fost spitalizate aprox. 5.000 de persoane. Numărul consultaţiilor în urgenţă a fost de 11.000, iar pacienţii spitalizaţi pentru o zi au fost 9500. Pentru a atrage şi a menţine personalul medical în oraş, Primăria şi Consiliul local Cernavodă au acordat diverse facilităţi (locuinţe, transport gratuit, prime de stabilitate etc.). Conform serviciilor prestate şi decontate de Casa Judeţeană de Asigură de Sănătate, spitalul acoperă cheltuielile privind salariile, medicamentele, analizele şi serviciile medicale, cheltuielile administrative fiind suportate din bugetul local. “În 2010, o cotă de 12% din bugetul spitalului a fost asigurată de bugetul local, iar în 2011 participarea va fi de 22%”, potrivit reprezentanţilor Primăriei.

ŞI ALTE PROPUNERI. Ministerul Sănătăţii a decis ca mai multe unităţi sanitare din judeţul Constanţa să fie desfiinţate sau comasate cu instituţii similare. Astfel, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Nord urmează să treacă în subordinea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia urmează să fie comasat cu Sanatoriul Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa va fi comasat cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud şi Spitalul de Ftiziologie Agigea vor fi subordonate Spitalului Judeţean Constanţa. De asemenea, Spitalul Orăşenesc Cernavodă şi Centrul de Sănătate Băneasa vor fi transformate în cămine de bătrâni. Reamintim că şi salariaţii Sanatoriului de Recuperare din Mangalia au ieşit în stradă, în urmă cu aprox. două săptămâni, protestând timp de o oră în faţa Casei de Cultură din localitate, într-o încercare de a convinge conducerea Ministerului Sănătăţii să retragă proiectul de hotărâre cu privire la desfiinţarea Sanatoriului şi transformarea acestuia în secţie exterioară a Sanatoriului de la Techirghiol. Proteste au mai fost organizate şi în câteva spitale din ţară.