Protocol de colaborare româno-rus

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Protocol de colaborare româno-rus

Justiție 13 Ianuarie 2012 / 00:00 455 accesări

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul general rus, Iuri Ceaika, au semnat ieri, la Moscova, un protocol de colaborare, al cărui scop este facilitarea schimbului de informaţii între Moscova şi Bucureşti în domeniul justiţiei. „Este primul protocol de acest gen pe care Ministerul Public îl semnează cu Procuratura Federaţiei Ruse. Vorbim despre un document internaţional, care are ca scop facilitarea schimbului de informaţii, urgentarea soluţionării cererilor de asistenţă judiciară şi o colaborare în ceea ce priveşte diverse activităţi de cercetare, formare profesională, care au legătură cu activităţile procurorilor”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru jurnaliştii români de la Moscova. Ea a precizat că protocolul va ajuta ambele părţi să aibă un schimb de informaţii mai eficient în anchetele pe care le vor derula, vizând cetăţeni români sau ruşi. Astfel, anchetatorii vor putea obţine informaţii cu privire la cazurile investigate într-un termen foarte scurt, chiar şi de 24 de ore.

FACILITĂŢI ÎN JUSTIŢIE Cooperarea va fi realizată conform competenţelor rezultate din legislaţia naţională şi internaţională, aplicabilă fiecărei părţi, în domeniile: combaterii criminalităţii organizate, terorismului, corupţiei, traficului ilicit de arme, stupefiante şi substanţe psihotrope, a traficului de persoane, a infracţiunilor economice, a celor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi a altor tipuri de infracţiuni care prezintă o ameninţare gravă la adresa societăţii. Kovesi a relatat despre istoricul documentului, menţionând că a discutat cu adjunctul procurorului general rus despre necesitatea încheierii acestui protocol comun în 2009, când Ministerul Public a organizat la Bucureşti cel de-al treilea summit al procurorilor generali. Ea a mai spus că România nu are în prezent cereri de asistenţă judiciară de la Procuratura din Rusia, dar a explicat că, într-o situaţie ipotetică, dacă justiţia română ar cerceta un cetăţean rus sau viceversa şi părţile ar avea nevoie de informaţii de identificare a unor bunuri care să fie indisponibilizate, de prinderea în flagrant, de audierea unor martori, acest protocol ar facilita efectuarea acestor activităţi. România are astfel de protocoale cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană şi sunt foarte utile în activitatea justiţiei.



12