S-a implicat SRI în numirile din parchete? Au ajuns datele magistraţilor la SRI? şi "A fost CSM o U.M. pentru SRI?" Sunt doar câteva dintre întrebările care se nasc după publicarea celui de-al doilea protocol dintre CSM şi SRI. Unii acuză că documentul a transformat membrii CSM în “informatori SRI”. Nu mai puţin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului trecut, între SRI şi instituţiile statului.

Protocolul CSM-SRI şi "planurile comune". CSM, obligat să raporteze ce face cu informaţiile

CSM a publicat, vineri, al doilea protocol pe care instituţia îl avea cu Serviciul Român de Informaţii, încheiat în 2012. Potrivit documentului, scopul era asigurarea independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi contracararea vulnerabilităţilor. Dar pentru a-şi atinge scopul anunţat, mijloacele au fost cele care au ridicat şi de această dată întrebări asupra graniţelor care au fost depăşite şi cât de mult s-a implicat SRI în sistemul judiciar.

Documentul prevede că părţile analizează proiecte de acte normative referitoare la obiectul de activitatea lor şi fac planuri comune. “În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei Părţi”, se arată în protocol.

Nu se menţionează însă clar ce înseamnă aceste planuri comune, lăsând loc oricărei acţiuni. Ele amintesc totuşi de echipele operative comune care sunt menţionate într-un alt protocol dintre justiţie şi SRI, acela dintre serviciului secret cu Parchetul General.

Revenind la protocolul CSM-SRI, acesta arată că “în cazul în care una din Părţi intenţionează valorificarea informaţiilor, potrivit competenţelor proprii, este obligatorie obţinerea acordului prealabil al Părţii care a obţinut datele şi informaţiile”.

Doar că informarea nu se oprea aici pentru că înţelegerea din 2012 obliga CSM să anunţe ce a făcut cu acele date şi cum au fost ele valorificate.

Protocolul a fost semnat de vicepreşedintele CSM de la vremea aceea, Oana Schimdt Hăineală, şi Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, şi confirmat de preşedintele de atunci al CSM, Alina Ghica, şi fostul şef SRI, George Maior.

La scurt timp după publicarea documentului, fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica, unul dintre semnatari, a negat că CSM ar fi furnizat informaţii către SRI.

"Discuţiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informaţii au fost iniţiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informaţii clasificate era diferit în 2012 faţă de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informaţii clasificate tuturor magistraţilor (…) Niciodată nu au fost furnizate informaţii către SRI, pentru un simplu motiv: întreaga activitate a CSM era publică. Nu aveam ce informaţii să transmitem către SRI. Sigur că SRI trebuia să transmită informaţiile clasificate, eram destinatari ai acestor informaţii", a declarat Alina Ghica, pentru MEDIAFAX.

Fost membru CSM: Consiliul a predat cu arme şi bagaje sistemul judiciar unui serviciu secret, devenind un fel de U.M.

Cu sau fără raportări din partea CSM către SRI, reacţiile negative au venit chiar din sistem. Foştii membri ai Consiliului din acea vreme spun că nu i-a întrebat nimeni niciodată legat de acordul privind încheierea protocolului. Mai mult, documentul nu a fost discutat în comisii sau în plenul CSM. Şi atunci se naşte întrebarea: au ajuns informaţii despre magistraţi la SRI?

"A fost un gest hazardat, a fost un gest nelegal, necolegial ca noi să nu aflăm despre acest protocol. Toate protocoalele se discutau în comisii de specialitate şi intrau pe plen. Acest protocolsecret nu a fost discutat cu nimeni decât acele două persoane care l-au semnat au discutat cu alte persoane din cadrul SRI. Oricum, protocolul în sine este un act extrem de periculos pentru justiţia română. CSM e instanţă de judecată, potrivit Constituţiei României, în materie disciplinară. Or, o instanţă de judecată, că e Secţie de Judecători, că e Secţie de procurori, nu are cum să primească informări de la nimeni din afara sistemului judiciar decât pe cale legală (...), cu atât mai mult de la serviciile secrete", a declarat Horaţius Dumbravă, fost membru CSM, pentru MEDIAFAX.

Judecătorul susţine că un astfel de protocol este şi mai grav, având în vedere că CSM dă avize de percheziţie şi de arestare preventvă în cazul magistraţilor vizaţi de anchete.

"Să nu uităm că în acea perioadă au fost şi două dosare penale în care au fost implicaţi membri CSM. Unul dintre dosare, mă refer la domnul George Bălan, fost vicepreşedinte al Consiliului, a şi fost achitat definitiv de Înalta Curte, de două complete de judecată formate din opt judecători de la ÎCCJ. Nu ştiu în ce măsură un astfel de protocol a contat într-o astfel de situaţie. (..) Al doilea e domnul Adrian Toni Neacşu, mai mult nu ştiu. Nu pot să nu remarc o conexiune între această apropiere a unei instituţii de serviciile de informaţii. Sunt intuiţii ale mele – nu pot să nu le spun – trebuie făcute verificări dacă", a mai spus Horaţius Dumbravă.

Nici fostul judecător Toni Neacşu, cel la dosarul căruia face referire Horaţius Dumbravă, nu avea cunoştinţă despre existenţa protocolului. "În niciun caz nu ştiam de el (n.r. de protocol), şi, cu siguranţă, nici nu ştiau majoritatea celorlalţi membri CSM, cu o parte din ei având eu discuţii şi având această confirmare. El a fost încheiat la nivelul conducerii CSM, care nu a discutat cu absolut nimeni şi care nu a prezentat nimănui acest protocol. Dacă protocolul a fost aplicat, nu putea să fie aplicat decât pe conducere, pentru că altfel, noi, membrii CSM, trebuia să aflăm de existenţa lui, în sensul că producea nişte efecte, primeam nişte informări de la SRI sau despre ce e vorba acolo. Însă, nici vorbă de aşa ceva", spune Toni Neacşu.

"Precizez faptul că la momentul semnării protocolului eram încă membru CSM. Nu am participat la semnarea, redactarea, ori negocierea acestuia. Probabil pentru că nu aveam certificat ORNISS şi nici nu am dorit un astfel de certificat. Solicit public vechilor membri CSM să devoaleze cum anume s-a ajuns la semnarea unui asemenea protocol. Ca şi concluzie, garantul independenţei justiţiei, CSM a predat cu arme şi bagaje sistemul judiciar unui serviciu secret, devenind un fel de U.M. Aceasta este, în sine, cel mai mare pericol la adresa siguranţei naţionale, atât de invocate în ultimii ani. Subrogarea în atribuţiile altei autorităţi înseamnă, de fapt, subrezirea eşafodajului statului. Se pare că avem o listă lungă de U.M.uri parţial descoperită: „U.M. Parchet”, „U.M. CSM”, „U.M. ICCJ”, „U.M. ANAF” , etc. Simpla ivire în spaţiul public a unor astfel de protocoale este binevenită dar total insuficientă. Aceste protocoale au produs efecte, acestea trebuie măsurate şi cunoscute, iar persoanele responsabile trebuie să răspundă", susţine Georgiana Iorgulescu, reprezentant al Societăţii Civile în vechiul CSM.

Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din Românie (UNJR), acuză că vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constitutional. Magistratul susţine că CSM a dat drept Serviciului Român de Informaţii să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcţiile de la vârful justiţiei.

"Prin acest protocol, însă, CSM a dat pe tava TOT ce ţine de cariera judecătorilor şi procurorilor SRI-ului. (...)Obligaţia judecătorilor şi a procurorilor de a nu fi colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii s-a transformat în obligaţia CSM-ului de a pune la dispoziţia SRI toate datele şi informaţiile privind magistraţii. Altfel spus, mapele profesionale ale magistraţilor, ce conţin inclusiv multe date cu caracter personal ale acestora, au fost puse la dispoziţia SRI. Numirile la ÎCCJ şi numirile în funcţii de conducere în instanţe şi parchete, sancţionarea magistraţilor, cariera lor, TOTUL a stat sub semnul implicării SRI", scrie Dana Gîrbovan pe Facebook.

Gîrbovan susţine că "includerea independenţei şi înfăptuirii justiţiei în securitatea naţională a deschis posibilitatea ca SRI să ceară mandate pe siguranţă naţională privind judecătorii şi procurorii, putându-i astfel supraveghea mai ceva ca vechea Securitate comunistă ori SIPA. "Toţi cei care au clamat în ultimii ani că sprijină statul de drept, începând cu Preşedintele Klaus Iohannis şi ambasadele străine la Bucureşti, continuând cu instituţiile europene, au obligaţia să se pronunţe public pe tema acestor protocoale. (..) Sub aplauzele şi laudele ambasadelor şi a rapoartelor unor birocraţi de la Bruxelles, în România domnia legii a fost înlocuită de domnia protocoalelor secrete, unde până şi înfăptuirea justiţiei a fost făcuta sub oblăduirea şi coordonarea SRI. Toţi cei menţionati mai sus au obligaţia să răspundă public cu privire la abdicările grave de la statul de drept şi democraţie în România", explică magistratul.

Cum au ajuns membrii CSM “informatorii SRI”

Reacţiile din zona politică nu au întârziat să apară, aceste protocoale fiind motiv pentru politicieni să amintească de statul paralel. Semne de întrebare şi-a pus chiar vicepreşedintele Comisiei de Control SRI.

“Protocolul publicat de CSM arată o disfuncţionalitate majoră a statului de drept în România. Prin protocolul semnat între şefii SRI şi CSM, membrii Consiliului deveneau informatori ai SRI-ului, lucru care contravine statutului magistraţilor. Este inadmisibil ca într-o democraţie, într-o ţară în care se presupune că principiile statului de drept sunt respectate, reprezentanţi ai judecătorilor, ai procurorilor, aleşi de către colegii lor să îi reprezinte în CSM, să fie puşi în slujba serviciilor”, spune parlamentarul ALDE, Marian Cucşa, vicepreşedintele Comisiei de control SRI.

Acesta consideră că protocoalele scot la lumină “un mod de funcţionare anormal al statului roman în care legile au fost înlocuite sau suplimentate de înţelegeri între şefii unor instituţii din justiţie şi serviciile de informaţii”.

“Preşedintele Iohannis s-a arătat foarte preocupat de independenţa justiţiei atunci când a decis să atace legile justiţiei la CCR. Dacă este cu adevărat atât de preocupat de independenţa justitiei, atunci poate să ceară, în calitate de şef al CSAT, declasificarea şi eliminarea protocoalelor secrete existente între servicii şi instituţii din justiţie. Până acum lucrul acesta nu s-a întâmplat”, a mai spus Marian Cucşa.
O reacţie a venit şi din partea PSD. Declasificarea unui nou protocol între SRI şi CSM este o nouă dovadă extrem de elocventă a existenţei Statului Paralel, documentul fiind încă o probă clară a faptului că justiţia a fost acaparată de un grup ocult, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a făcut o listă de întrebări, ”tocmai pentru că Protocolul arată negru pe alb anvergura, nocivitatea şi consistenţa Statului Paralel”.

”Ce planuri comune au decis, în baza acestui Protocol, şefii SRI şi CSM? În ce mod au fost aplicate aceste planuri şi cine le-a pus în practică? Concret, în ce a constat „cooperarea efectivă (...) aprobată de conducerile celor două instituţii”? Câte raportări a făcut CSM către SRI şi care au fost efectele acestora? În ce mod a folosit SRI mapele profesionale ale magistraţilor, cu atât mai mult cu cât acestea conţin inclusiv date cu caracter personal ale judecătorilor şi procurorilor? Câţi judecători şi procurori au fost sfătuiţi sau chiar obligaţi să semneze acorduri de colaborare cu SRI? Ce lege a stat la baza existenţei acestui Protocol? Ce conţin „analizele" anuale asupra „modului de desfăşurare a cooperării" dintre SRI şi CSM? Este obligatoriu ca cele două instituţii semnatare ale Protocolului să răspundă la toate aceste întrebări, întrucât este esenţial ca cetăţenii să afle modul în care, sub umbrela unor protocoale aparent legale, instituţiile de forţă acţionau în România”, a spus liderul PSD.

Nu mai puţin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului trecut, între SRI şi instituţiile statului.