Încă o tentativă a opoziţiei de a demonstra puterii portocalii măsurile proaste pe care le iau împotriva românilor din toată ţara se soldează cu un eşec. Moţiunea de cenzură iniţiată de 204 de parlamentari ai PNL şi PSD, denumită \"Legea salarizării Guvernului iresponsabil\", nu a trecut de Parlament, unul dintre motive fiind decizia unui coleg din presă să-şi ia viaţa în timpul dezbaterii moţiunii, ce a determinat parlamentarii PSD şi PNL să se retragă de la votul moţiunii de cenzură. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut, după incidentul din plen, că s-a asistat la un moment cumplit, el apreciind că Guvernul ar trebui să îşi retragă măcar Legea cadru a salarizării, care a făcut obiectul moţiunii de cenzură. Lăsată la voia democrat liberalilor, moţiunea de cenzură nu a întrunit niciun vot pentru şi nici unul împotrivă, după ce şi parlamentarii PDL s-au decis să nu o voteze. În moţiune, parlamentarii PNL şi PSD susţin că asumarea răspunderii pe această lege a salarizării este imorală, conferă proiectului de lege ilegitimitate, iar maniera de abordare nu este normală. Mai mult, ei spun că legea salarizării are grave deficienţe şi produce efecte economice grave, neîndeplinind criteriile de tehnică legislativă. Iniţiatorii mai spun că prin legea salarizării nu se asigură cadrul obiectiv de salarizare a personalului bugetar şi există suficiente motive de contestare a ei la Curtea Constituţională. După angajarea răspunderii Guvernului, în 14 decembrie, pe cele două legi privind salarizarea, opoziţia a depus două moţiuni de cenzură, una pe legea salarizării pe 2011 şi cealaltă pe legea-cadru a salarizării unitare, cea pe legea salarizării pe 2011 fiind respinsă luni. După respingerea moţiunii de cenzură, aşa cum au promis, social democraţii au contestat deja la Curtea Constituţională a României (CCR) Legea cadru a salarizării. Sesizarea PSD face referire la încălcarea articolelor 1, 53 şi 44 din Constituţie. Senatorul PSD Dan Şova a precizat că, în opinia PSD, legea cadru a salarizării contravine articolului 53 din Constituţie, care face referire la restrângerea temporară a unor drepturi. PSD invoca în sprijinul contestaţiei şi decizia CCR, care a statuat că reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor poate fi constituţională numai dacă este valabilă până la 31 decembrie 2010.