Marko Bela a reuşit să stîrnească întreaga clasă politică prin afirmaţiile sale din ultimele zile. De aceea, purtătorul de cuvînt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, că premierul Tăriceanu are obligaţia să exprime un punct de vedere faţă de afirmaţiile vicepremierului Marko Bela cu privire la autonomie, iar dacă nu se va delimita de declaraţiile acestuia, PSD îi va cere să demisioneze. Diaconescu consideră că declaraţiile liderului UDMR pun în acest moment în discuţie "principiile constituţionale de funcţionare a României chiar în prag de aderare": "Există interesul pentru a se genera o discuţie polemică în România, pentru că este posibil ca, la 11 octombrie, cînd se va discuta în Parlamentul European Raportul de ţară, să existe voci care să se refere la aceeaşi temă generată artificial, care, probabil, vor crea o problemă, cel puţin sub aspectul percepţiei opiniei publice, cu imaginea României". El a apreciat că ultimele declaraţii ale reprezentanţilor UDMR creează o "confuzie intenţionată", întrucît discuţia despre crearea euroregiunilor de dezvoltare nu are legătură cu aşa-zisele euroregiuni secuieşti. Primarii şi viceprimarii maghiari din Ţinutul Secuiesc au adoptat, sîmbătă, la Miercurea Ciuc, la iniţiativa UDMR, declaraţia de intenţie privind obţinerea prin mijloace legale a formelor de autonomie cuprinse în programul UDMR, incluzînd şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Pornind de la modelele de autonomii existente în UE, participanţii au decis să înfiinţeze, sub denumirea "Uniune pentru Ţinutul Secuiesc", asocierea consiliilor locale din regiune. Preşedintele UDMR a declarat, tot sîmbătă, că "scopul realizării dezideratelor secuimii şi soluţia în acelaşi timp este obţinerea autonomiei", arătînd că pentru obţinerea autonomiei teritoriale este necesară modificarea Constituţiei, a cadrului legislativ românesc şi a directivelor UE. Marko a apreciat că poporul secuiesc, privat de drepturi, a reuşit să recupereze doar cîteva dintre acestea, referindu-se la folosirea limbii materne, educaţia în limba maternă şi retrocedarea a sute de mii de hectare de pădure, precizînd că un sfert din suprafaţa împădurită din România este în secuime.