Reprezentanţii Colegiului Psihologilor din România (CPR) solicită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să recunoască şi să introducă în Contractul-cadru serviciile psihologice. „Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) refuză accesul pacienţilor români la servicii psihologice, prin refuzul de a le introduce spre decontare directă în Contractul-cadru. Accesul pacienţilor la serviciile psihologice este practic imposibil de realizat”, spun cei de la CPR. În opinia lor, pacienţii români pot accesa servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică şi logopedie (psihopedagogie specială) doar dacă plătesc. „În prezent, CNAS nu decontează în realitate astfel de servicii şi nu încheie contracte cu cabinetele psihologilor. CNAS consideră într-un mod aberant că beneficiarii serviciilor psihologice sunt medicii de specialitate şi nu pacienţii”, au adăugat reprezentanţii CPR. Mai mult, ei spun că aproximativ 40% din populaţia României, aflată în mediul rural, nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică şi nu cunoaşte ce este un psiholog. „Traversăm o perioadă de criză economică în care depresia si alte afecţiuni psihogene au devenit o problemă de sănătate publică. În aceste condiţii, este extrem de necesar ca pacienţii să aibă acces direct la servicii psihologice de diagnosticare şi recuperare prin decontare directa cu casele de asigurări. Avem nevoie de un program naţional de asistenţă psihologică a populaţiei”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Aniţei, preşedintele CPR.

Cei de la CPR atrag atenţia că situaţia asistenţei psihologice este \"la fel de rea\" şi în spitale. „În prezent, la nivelul întregii ţări există un deficit de aproximativ 600 de posturi de psiholog în spitale. Posturile respective sunt prevăzute în organigramă, însă managerii nu le scot la concurs, motivul fiind lipsa fondurilor. În prezent, în sistemul de sănătate sunt angajaţi aproximativ 800 de psihologi. Actualul proiect al Contractului - cadru reglementează, potrivit art. 3, doar serviciile medicale. Dacă, până acum, în proiectului Contractului-cadru era stipulat faptul că asistenţa medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate, medicii dentişti, împreună cu alt personal de specialitate medico-sanitar şi alte categorii de personal, precum şi personalul atestat, CPR solicită reglementarea condiţiei atestarii personalului care presteaza serviciile psihologice, acestea fiind furnizate doar prin cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de psihologie, certificate de către CPR în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, in specialităţile psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică şi psihopedagogie specială (logopedie)”, au completat sursele citate. Colegiul Psihologilor solicită şi introducerea unor modificări în proiectul Contractului-cadru în care să se precizeze în mod expres obligativitatea consultării reprezentanţilor CPR la elaborarea normelor de aplicare ale Contractului-cadru, cât şi reglementarea serviciilor conexe actului medical. O altă problemă cu care se confruntă psihologii este faptul că atestatele de liberă practică emise în baza Legii nr. 213/2004 nu sunt recunoscute în spitale din cauza unor neconcordanţe între lege şi ordinele emise ulterior de Ministrul Sănătăţii. În prezent, în România sunt aproximativ 14.000 de psihologi, dintre care aproximativ 3.000 îşi exercită profesia în mod independent. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o persoană din patru suferă de depresie la nivel mondial. În 2020, se apreciaza ca diagnosticul de depresie va ajunge al II-lea, după bolile cardiovasculare, OMS recomandând ca terapie de primă linie psihoterapia. În 2011, potrivit datelor Institutului Naţional de Medicină Legală, au fost înregistrate 2.784 sinucideri în întreaga ţară, având o medie de aproape opt sinucideri pe zi. În concluzie, CPR solicită reglementarea dreptului psihologilor clinicieni de a încheia contracte directe cu casele de asigurări de sănătate şi de a fi decontate serviciile de psihologie clinică prin sistemul de asigurări de sănătate. (A.G.)