Supăraţi nevoie mare că magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) au tăiat aripile uneia din instituţiile de hărţuire a adversarilor politici, preşedintele Traian Băsescu şi Emil Boc au declarat că România va avea Agenţie Naţională de Integritate (ANI), însă nu s-au hotărât în ce formă. Varianta avansată de Boc, prin ordonanţă de urgenţă, este exclusă de către CCR, pentru că Executivul nu are competenţe în acest domeniu, motiv pentru care trebuie făcut un nou proiect de lege. În urma declaraţiilor celor aflaţi la putere, judecătorii CCR au făcut o serie de precizări în legătură cu neconstituţionalitatea legii ANI. În motivaţia deciziei CCR se arată, printre altele că publicarea declaraţiilor de avere pe internet încalcă “dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private” prevăzut de Constituţie. Magistraţii CCR mai consideră că “dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale, fiind expres prevăzut şi în art.8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului. În aceeaşi motivare, magistraţii CCR susţin că anumite activităţi ale inspectorilor ANI, precum decizia că o parte din avere este nejustificată, ţin de competenţa instanţelor de judecată. Astfel, susţin judecătorii CCR în decizie, se creează o confuzie între funcţia de anchetă şi cea de judecată, inspectorul de integritate al ANI stabilind pe baza liberei aprecieri că o parte din avere este nejustificată. Magistraţii CCR au infirmat şi anumite zvonuri privind verificarea de către ANI a unora dintre ei. Mai mult decât atât, CCR observă că în domeniul activităţii de control al averii şi verificării conflictelor de interese există reglementări paralele, adică, pe lângă Legea ANI, este şi Legea 115/1996 pentru declararea şi controlul averilor demnitarilor şi magistraţilor. Aceeaşi judecători susţin că În procesul de adoptare a formei actuale a Legii 144/2007, privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, au existat situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare normelor de tehnică legislativă. CCR precizează că, până pe 14 aprilie, niciun membru al Curţii nu a fost înştiinţat că ANI ar face verificări în privinţa sa, iar Curtea nu a primit nicio solicitare de documente ori alte informaţii din partea ANI.