TRECUT. Ultima poziţie ocupată de judeţul Constanţa la nivel naţional în ceea ce priveşte gradul de împădurire a nemulţumit conducerea Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). CJC a făcut numeroase demersuri pentru a reface zonele de pădure de la nivelul judeţului. Din păcate, niciunul dintre guvernele care s-au perindat pe la putere nu a auzit solicitările CJC, aşa încât aleşii au hotărât să se ajute singuri. Pentru că situaţia se deteriora din ce în ce mai mult, conducerea CJC a decis să demareze pe cont propriu programele de împădurire. Aşa au apărut cele trei programe unice la nivel naţional: programul de împădurire a terenurilor degradate, programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protejare a culturilor şi programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protejare a drumurilor judeţene. În primul an de derulare a acestor programe, CJC a folosit puieţi şi arbuşti cumpăraţi. În ideea reducerii cheltuielilor pentru aceste programe, dar şi pentru a oferi un exemplu, CJC a decis înfiinţarea unor pepiniere la nivel judeţean, din care să se obţină materialul dendrologic pentru împădurirea judeţului. Una dintre aceste pepiniere se află în zona comunei Chirnogeni, mai exact în satul Plopeni.

PREZENT. “Aici a fost o pajişte comunală care, pe timpul verii, putea fi folosită aproximativ 45 de zile, iar în restul anului era de fapt o mlaştină care nu se putea folosi. Din 2009, aici s-au început lucrările de amenajare pentru pepiniera Plopeni, unde în prezent avem o suprafaţă cultivabilă de 25,5 hectare. Am făcut aici ceea ce nu a făcut nimeni de 20 de ani. Desecăm mlaştini şi facem plantaţii pentru viitoarele proiecte ale CJC, dar şi pentru proiectele care sunt în derulare. În această pepinieră avem puieţi de salcâm, de cătină albă, de cătină roşie, care vor fi folosite pentru protecţia drumurilor judeţene de viscol şi intemperii pe perioada sezonului rece. Prin crearea acestor perdele de protecţie a drumurilor judeţene vrem să reducem şi numărul accidentelor mortale care se petrec prin impactul cu copacii de pe marginea şoselelor. Mă bucur că modelul nostru a fost preluat şi de cei de la drumurile naţionale. Important este că se poate face ceva. Acum ceva mai mult de un an aici era o mlaştină, iar acum, cu eforturi şi cu muncă, am reşit să facem această plantaţie impresionantă. Cred că toate instituţiile statului trebuie să se implice şi să facă ceea ce am reuşit noi aici la Plopeni, pentru că astfel se generează locuri de muncă, se generează proiecte care au rol de a proteja mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu.

VIITOR. Lucrările din pepiniera de la Plopeni sunt departe de a fi terminate. În ceva mai mult de un an s-a reuşit recuperarea unei suprafeţe importante de teren, dar şi crearea unor canale de drenare a apelor din zonă. Având în vedere că în respective zonă pânza freatică este foarte aproape de suprafaţă, o suprafaţă însemnată de teren este inundată. În acest sens au fost create aceste canale de drenare a apei, care în timp au oferit posibilitatea celor de la CJC să mai câştige şi alte terenuri pentru creşterea puieţilor de salcâm. “Toţi aceşti puieţi pe care îi vom obţine de aici dar şi din pepiniera de la Medgidia vor fi folosiţi pentru programele CJC menite să ridice gradul de împădurire. Am ajuns deja la 3.000 de hectare împădurite, dar mai avem mult de muncă pentru a ajunge la un procent rezonabil pentru zona Dobrogei”, a spus Constantinescu.