Din nefericire, moţiunea de cenzură nu a trecut, aşa încât guvernul catastrofal condus de Traian Băsescu, nu de Emil Boc, îşi continuă aventura politică şi economică pe spinarea noastră! Sincer să fiu, nu-mi făcusem mari iluzii, totuşi, aşa cum scriam ieri ca să-mi fac curaj, am sperat într-o tresărire simbolică de conştiinţă a vreunor parlamentari din actuala coaliţie de guvernare. Nici vorbă de aşa ceva... Asta înseamnă că noul \"Cod al Sclaviei Naţionale\", cum am văzut că a denumit foarte inspirat Codul Muncii o televiziune de ştiri, este ca şi adoptat. Degeaba s-au agitat zecile de mii de manifestanţi în faţa Parlamentului, că n-au obţinut nimic!

Nu ştiu ce-o fi în sufletul de marionetă al lui Emil Boc, dacă o mai fi şi altceva în afară de adoraţia pentru Traian Băsescu, dar mă întreb ce ar putea simţi un premier care a aflat din sondaje că 84% din populaţie nu îl mai doreşte, pe el şi aşa zisul său guvern, iar 91% dintre români nu mai vor să audă de liderul său spiritual şi politic?!? E ca şi cum tu, ca soţ, să zicem, mănânci bătaie în fiecare zi de la nevastă, pardon de exemplu, însă îţi repeţi că eşti iubit, fiindcă rămâi convins că ea nu poate trăi fără tine... Încăpăţânarea cu care actualul cabinet continuă să susţină că este salvatorul României şi că nimeni n-ar fi avut priceperea să scoată ţara din criză, în locul său, seamănă exact cu exemplul desenat mai sus de mine.

Ce altceva poate să facă opoziţia mai mult decât a făcut deja? Ce putem face noi? Nimic altceva decât să punem punct şi să o luăm de la capăt. Se apropie greva generală a ceferiştilor, adică nevasta care îşi bate soţul se pregăteşte să îl omoare în bătaie, pentru că îl iubeşte, nu-i aşa!?!