Caruselul realităţii româneşti de zi cu zi se învîrte cu o viteză ameţitoare! Probleme de tot felul şi subiecte dintre cele mai diverse, indiferent de natura lor, se perindă prin faţa noastră, ies din prim-planul vieţii publice, după care revin pe firmamentul actualităţii, la intervale diferite de timp. Această „horă a ştirilor” nu încetează niciodată, doar că are perioade mai relaxate sau mai palpitante. Aşa s-a întîmplat şi în această săptămînă, a cărei primă jumătate scursă nu a fost deloc liniştită…

Abia trăgeam învăţămintele grevei de la „Dacia”, că a izbucnit un nou conflict de muncă la Galaţi. Debutul a fost ceva mai violent decît la Piteşti, însă motivele sînt aceleaşi: străinii care patronează firme româneşti îi plătesc prost pe muncitorii autohtoni, iar mitul mîinii de lucru ieftine de la noi s-a cam spulberat, încet-încet, după intrarea în Uniunea Europeană. Cerneala tipografică nici nu se uscase bine pe hîrtia ziarelor, după comentariile ce au urmat demisiei lui Cioroianu, că a fost anunţat noul ministru de Externe în persoana unui diplomat de carieră. Lazăr Comănescu şi-a încheiat de curînd un dublu mandat de opt ani ca şef al Misiunii Permanente a României pe lîngă UE, dar circulau deja zvonuri că Traian Băsescu îl doreşte consilier în Administraţia Prezidenţială de la Cotroceni, în semn de recunoştinţă pentru faptul că actualul ministru a fost, acum patru ani, primul oficial român care, după alegerile din 2004, l-a condus pe noul Preşedinte al României pe culoarele Consiliului Europei, la numai cîteva zile după ce se confirmase votul din România. Poate tocmai din acest motiv, Băsescu a semnat atît de repede numirea sa în funcţie. Singurul lucru care mă intrigă este faptul că, după ce s-a bătut cu pumnul în piept pentru condamnarea comunismului şi îndepărtarea „vechilor cadre”, preşedintele acceptă în fruntea diplomaţiei româneşti un personaj care a intrat în Ministerul Afacerilor Externe, ca funcţionar diplomatic, înainte de 1989, pe vremea cînd „deconspirata” Securitate controla foarte dur domeniul respectiv. În timpul ăsta, şoferii de tiruri protestau pe şoselele de centură, claxonînd asurzitor şi blocînd traficul, nemulţumiţi de măsurile lui Ludovic Orban în legătură cu „ro-vigneta”. Tot cam în aceeaşi perioadă, Vadim Tudor îşi insulta colegii din Senat, considerînd că unii dintre ei, aflaţi în partide concurente, fac presiuni asupra sa prin intermediul unor „ziarişti - tonomat”, care îl hărţuiesc cu aparatele foto. În aceste condiţii, ştirea că rata inflaţiei se apropie vertiginos de 9% a trecut aproape neobservată, dar vom vorbi despre asta în editorialul de mîine, dacă nu mai apare vreun eveniment palpitant peste noapte. Cel mai trist fapt petrecut în ultimele zile este moartea dramatică a acelei fetiţe de 6 ani, sfîşiată de o haită de cîini pe un cîmp, între Constanţa şi Agigea! Subiectul maidanezilor dispăruse de mai multă vreme, dar iată că revine într-o manieră extrem de gravă…

Vedeţi cum se învîrte caruselul ştirilor? Pînă la urmă, cred că buna guvernare a ţării este ultimul lucru care mai contează în anul electoral 2008. Dacă o ţinem în ritmul acesta pînă la iarnă, va fi vai de capul nostru.