Organizaţiile nonguvernamentale Agent Green şi Salvaţi Delta au atras atenţia asupra sacoşelor oxodegradabile, care conţin aditivi periculoşi pentru sănătatea omului, care nu sînt biodegradabile, solicitînd ca şi acestea să fie supuse ecotaxei. Reprezentanţii ONG-urilor au cerut, ieri, ca Ministerul Mediului să asigure respectarea legii pentru taxarea sacoşelor care nu sînt compostabile şi biodegradabile, inclusiv a celor oxodegradabile. Amintim că, de la 1 ianuarie, magazinele din România sînt obligate, conform unei initiative a Ministerului Mediului, să introducă în circulaţie pungi biodegradabile sau să plătească o taxă destul de piperată (0,2 lei) pentru pungile de plastic clasice, care să constituie un fond de protejare a mediului. Însă, ca întotdeauna, s-a găsit o cale de mijloc, care nu va face decît să sporească poluarea mediului, fără a aduce vreun ban în plus statului. În România se pregăteşte cucerirea pieţei cu hibrid - apărut deja la unii retaileri - punga “oxodegradabilă”, făcută dintr-un plastic care se degradează mai uşor. Surse din Ministerul Mediului declarau, la sfîrşitul lunii decembrie, că afacerea este una foarte amplă, fiecare român folosind cîteva sute de pungi anual. Piaţa este, deci, uriaşă. Mai mult, noile pungi se vor cumpăra şi nu se vor mai oferi gratuit, în magazine, preţul estimativ fiind de 2,5 lei, iar comercianţii acestor pungi nu vor plăti nicio taxă Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

Ce înseamnă oxodegradabil?

Aceste pungi au în compoziţie polietilenă în proporţie de 98%, restul de 2% fiind un aditiv degradabil cu oxigen, de unde şi numele. Acest aditiv face ca materialul respectiv să se fărîmiţeze după un timp. Procesul presupune într-adevăr dispariţia pungii, care nu mai rămîne sub formă de deşeu vizibil, însă ONG-urile atrag atenţia că tipul de deşeu rezultat în urma acestui proces de descompunere este unul cu mult mai periculos. Pe româneşte, punga dispare, dar plasticul rămîne sub forma unui praf care, purtat de vînt, va ajunge peste tot, inclusiv în plămînii românilor. Mai mult, pînă acum, niciunul dintre produsele din polietilenă aditivată cu oxodegradabil nu a corespuns standardului european EN 13432 (normativă europeană care stabileşte standardele pentru materialele biodegradabile şi compostabile - n.r.) şi nu a putut îndeplini cerinţele de biodegradare şi compostabilitate stabilite la nivel comunitar. „Dacă se acceptă oxodegradabil, toţi producătorii vor alege această variantă. Materialul oxodegradabil este polipropilenă plus acel 2% oxo. Punga vegetală este mai scumpă şi se face şi mai greu. Dacă sînt acceptate ambele variante, punga biodegradabilă vegetală va muri din start”, a declarat preşedintele Asociaţiei de Mase Plastice din România, Marcel Diaconu.

Multe pungi sînt inscripţionate cu „biodegradabil”, în realitate însă…

Membrii ONG-urilor au spus că majoritatea sacoşelor oferite de retailerii mari nu sînt biodegradabile, deşi pe unele dintre ele se menţionează acest lucru. De aceea au cerut şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului să verifice respectarea etichetării şi taxării sacoşelor şi să aplice sancţiuni pentru cazurile de publicitate înşelătoare. “Pe pungi scrie că sînt biodegradabile 100%, dar în proporţie de 98% sînt tot pungi de plastic, iar unele au şi aditivi care conţin metale grele cu efecte cancerigen, mutagem, care se biocumulează”, a declarat reprezentantul Agent Green, Gabriel Păun. Şi problema nu se opreşte aici. Unul dintre reprezentanţii Institutului belgian Vincotte care asigură standardizarea materialelor biodegradabile, Alina Mihăescu, a explicat că pungile oxodegradabile conţin aditivi care grăbesc dezintegrarea plasticului în fragmente mai mici, care vor continua să reziste în mediu şi în care se găsesc în continuare metale grele. În condiţiile în care aceste materiale pot fi compostabile, adică folosite ca îngrăşămînt, ele devin şi mai periculoase, a susţinut ea. “Anual, peste 100.000 de animale şi păsări marine mor din cauza plasticului aruncat în natură. Delta Dunării arată uneori de parcă în ea se varsă nu fluviul Dunărea, ci un rîu de peturi şi pungi de plastic, iar dovadă stau zecile de tone de gunoi strînse de voluntarii Salvaţi Delta. Eco-taxa este un prim pas, iar colectarea sistematică şi selectivă a plasticului, a deşeurilor în general, pasul următor absolut necesar”, a declarat şi directorul Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, Costel Popa. ONG-urile cer Parlamentului României să adopte noua lege prin care să se asigure că toate sacoşele care nu sînt biodegradabile şi compostabile trebuie supuse la plata ecotaxei. Producătorul de materie primă este cel care trebuie să garanteze biodegradabilitatea produsului finit. “Şi retailerii sînt victime ai acestor producători de mase plastice care au inventat un material plastic şi spun că e biodegradabil”, a spus Gabriel Păun. Menţionăm că ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat, în 26 ianuarie, că, în ciuda tuturor presiunilor, Executivul nu va retrage taxa pe pungile de plastic.